Recomandări esențiale pentru siguranța acvatică în România
Prevenirea înecului: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Un incident recent, în care o minoră de 13 ani a fost la un pas de înec la Ștrandul Municipal din Iași, a readus în atenția publică importanța măsurilor de prevenție și a primului ajutor. Evenimentul, gestionat de echipajele medicale de urgență, a scos în evidență necesitatea unei educații continue privind siguranța în apă. Dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de urgență și deputat, a subliniat că, deși înecul este o cauză majoră de deces, în special în rândul copiilor, multe dintre aceste tragedii pot fi evitate printr-o serie de măsuri preventive și o reacție rapidă.
Potrivit relatărilor medicilor de pe Ambulanță, incidentul din Iași a avut loc la Ștrandul Municipal, unde minora a necesitat intervenția promptă a unui echipaj medical. Fata a fost stabilizată și transportată la spital, un deznodământ fericit care, din păcate, nu este întotdeauna cazul. Dr. Ciuhodaru a declarat că „înecul este o urgență medicală redutabilă, a doua cauză de deces în rândul copiilor și tinerilor, după accidentele rutiere, și prima cauză de deces în rândul copiilor de până la 4 ani.” Această statistică alarmantă, valabilă la nivel global și reflectată și în datele naționale din ultimii ani, conform Institutului Național de Statistică (INS), subliniază gravitatea situației.
Pentru a combate acest fenomen, dr. Ciuhodaru a elaborat un „mic ghid de supraviețuire”, care include o serie de recomandări esențiale. Printre acestea se numără importanța supravegherii constante a copiilor în preajma apei, chiar și în bazinele puțin adânci sau căzile de baie, și evitarea consumului de alcool înainte de a intra în apă. Un alt sfat crucial este învățarea înotului, considerat de către medic o abilitate fundamentală de supraviețuire. De asemenea, este vital să se respecte regulile piscinelor și plajelor, să se evite zonele necunoscute sau nesupravegheate și să se utilizeze veste de salvare atunci când se practică sporturi nautice.
În România, datele statistice din ultimii cinci ani, compilate de INS și Ministerul Sănătății, arată o medie de peste 300 de decese prin înec anual. Vârful acestor incidente este înregistrat în lunile de vară, iunie-august, perioadă în care numărul persoanelor care frecventează ștrandurile, piscinele și zonele de agrement crește semnificativ. Comparativ cu media europeană, unde campaniile de conștientizare și educație acvatică sunt mult mai intense, România încă înregistrează un număr relativ mare de incidente, potrivit datelor Eurostat din 2023. De exemplu, țări precum Olanda sau Suedia au implementat programe naționale de învățare a înotului încă de la vârste fragede, reducând considerabil rata înecurilor.
Un aspect adesea neglijat este cel al primului ajutor. Dr. Ciuhodaru a accentuat că „timpul de intervenție este critic în cazul înecului. Fiecare secundă contează.” El a explicat că resuscitarea cardio-pulmonară (RCP) începută imediat poate face diferența între viață și moarte sau prevenirea unor sechele neurologice grave. Cunoașterea manevrelor de prim ajutor nu ar trebui să fie apanajul doar al personalului medical, ci o abilitate de bază pentru cât mai mulți cetățeni. Organizații precum Crucea Roșie Română oferă cursuri de prim ajutor care includ și tehnici specifice pentru victimele înecului.
Lipsa salvamarilor în anumite zone sau pregătirea lor insuficientă reprezintă o problemă semnalată de diverse asociații de protecție a consumatorilor. Deși legislația românească, prin Legea nr. 120/2007 privind siguranța acvatică, impune prezența salvamarilor în locurile publice de îmbăiere, aplicarea acesteia este adesea deficitară. Criticii susțin că autoritățile locale și operatorii de ștranduri nu investesc suficient în personal calificat și echipamente de salvare. Pe de altă parte, unii operatori susțin că se confruntă cu dificultăți în găsirea și reținerea personalului calificat, iar costurile de operare sunt deja ridicate.
De ce contează: Incidente precum cel de la Iași subliniază o problemă de sănătate publică ce necesită o abordare multifațetată. Fiecare deces prin înec este o tragedie evitabilă, cu un impact profund asupra familiilor și comunității. O mai bună conștientizare, educație privind siguranța în apă și prim ajutor, alături de o aplicare riguroasă a normelor de siguranță în locurile de agrement acvatic, pot salva vieți. Reducerea numărului de înecuri ar diminua presiunea asupra sistemului medical de urgență și ar asigura o vară mai sigură pentru toți cetățenii, în special pentru copii.
În viitor, este esențială o colaborare mai strânsă între Ministerul Educației, Ministerul Sănătății și autoritățile locale pentru a integra educația acvatică în programa școlară și a lansa campanii naționale de informare. De asemenea, o revizuire a legislației privind siguranța în ștranduri și piscine, cu sancțiuni mai aspre pentru nerespectarea normelor, ar putea contribui la îmbunătățirea situației. Implementarea unor programe de certificare și formare continuă pentru salvamari, alături de dotarea adecvată a acestora, reprezintă pași cruciali.
Rămâne de văzut dacă incidentul din Iași va servi drept catalizator pentru o schimbare reală și durabilă în abordarea acestei probleme în România.