Măsuri restrictive extinse pe fondul negocierilor de aderare la UE
Uniunea Europeană a adăugat șase noi nume pe lista de sancțiuni împotriva persoanelor și entităților responsabile de acțiuni care vizează destabilizarea, subminarea sau amenințarea suveranității, independenței și proceselor democratice din Republica Moldova. Decizia, adoptată pe 15 iunie 2026 și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, o include pe Irina Vlah, fosta guvernatoare a regiunii autonome Găgăuzia și președinta Partidului „Inima Moldovei”, alături de alți cinci cetățeni, majoritatea cu legături cu entități pro-ruse sau cu oligarhul fugar Ilan Șor, deja sancționat de UE.
Potrivit Consiliului European, Irina Vlah a fost implicată activ în acțiuni menite să perturbe procesele democratice din Republica Moldova, în special înaintea alegerilor parlamentare din septembrie 2025, așa cum a transmis și TVRmoldova. Motivarea deciziei menționează că Vlah a efectuat multiple vizite la Moscova în 2025, alături de Victoria Furtună (aflată deja sub sancțiuni), unde s-ar fi întâlnit cu oficiali ruși de rang înalt. De la aceștia, ar fi primit asigurări privind sprijinul pentru campanie și instrucțiuni pentru coordonarea activităților electorale. Consiliul UE subliniază că Vlah și partidul său sunt controlate de Ilan Șor și au preluat activități politice de la formațiuni afiliate acestuia, declarate ilegale sau excluse din procesele electorale.
După constituirea Blocului Patriotic, Vlah ar fi coorganizat, în iulie 2025, o manifestație electorală remunerată, având scopul de a simula un sprijin public larg pentru noua formațiune politică, potrivit Digi24. Consiliul UE consideră că, „prin subminarea procesului politic democratic, inclusiv prin încercarea de a destabiliza și de a răsturna ordinea constituțională, Irina Vlah este responsabilă pentru punerea în aplicare a acțiunilor și politicilor care subminează și amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea și securitatea țării”.
Irina Vlah a reacționat vehement la aceste sancțiuni, afirmând că excluderea candidaților „Inima Moldovei” din alegerile din 2025 și restricțiile impuse partidului ar fi fost nejustificate. Ea susține că a solicitat UE să analizeze ceea ce numește „abuzuri ale PAS” (Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare în Republica Moldova), iar sancțiunile reprezintă, în opinia sa, răspunsul Bruxelles-ului la această cerere. Vlah a declarat că decizia reflectă modul în care funcționează UE și a transmis că „lupta continuă” până la „victoria adevărului”.
Pe lângă Irina Vlah, lista de sancțiuni include pe Anton Tregub, descris drept un curator de la Moscova al Partidului „Moldova Mare”. Tregub, cetățean rus, a fost prezentat în documente și corespondențe scurse în spațiul public ca un coordonator politic din Federația Rusă, implicat în activități ale mai multor proiecte politice pro-ruse din Republica Moldova. Presa de investigații sugerează că acesta ar fi utilizat pseudonimul „maximb” și ar fi avut un rol strategic în campaniile electorale, inclusiv pentru echipa Marinei Tauber în campania pentru Primăria municipiului Bălți din 2021 și pentru Partidul „Renaștere”. El este acuzat de coordonarea campaniei electorale a „Moldova Mare”, încurajând mita și corupția, conform comunicatului Consiliului UE. Partidul a fost ulterior exclus de la participarea la alegeri din cauza finanțării ilegale și a cumpărării de voturi.
Un alt cetățean rus inclus pe listă este Anton Usov, acuzat că s-a infiltrat în structurile bisericești și a coordonat o campanie de influență, mobilizând preoți și instruindu-i cum ar trebui să voteze enoriașii. Comunicatul Consiliului UE menționează că Usov este responsabil și de facilitarea plăților prin canale rusești și de colectarea sistematică a datelor cu caracter personal în timpul evenimentelor religioase. Alina Juc, prezentată de UE drept coordonatoare într-o rețea de dezinformare asociată lui Ilan Șor, precum și Iuri Vitneanski și Ruslan Garbalî, reprezentanți ai Partidului „Renaștere”, completează lista noilor sancționați.
Irina Vlah a deținut funcția de bașcană a Găgăuziei între 2015 și 2023. După încheierea mandatului, a lansat proiectul politic „Inima Moldovei”, formațiune care a făcut parte din Blocul electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”. În ultimii ani, Vlah s-a remarcat prin poziții critice față de guvernarea de la Chișinău și prin pledoaria pentru relații mai strânse cu Rusia. Numele său apare acum și pe lista sancțiunilor impuse de Canada pentru presupuse activități de interferență malignă atribuite Rusiei în Republica Moldova, fapt ce indică o coordonare internațională în abordarea acestor amenințări.
Prin decizia de astăzi, măsurile restrictive ale UE pentru destabilizarea Moldovei se aplică unui număr total de 29 de persoane fizice și cinci persoane juridice. Persoanelor fizice sancționate li s-au înghețat activele, le este interzisă furnizarea de fonduri sau resurse economice, direct sau indirect, și li se aplică o interdicție de călătorie în statele membre UE. În aprilie 2026, Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească aceste măsuri până la 29 aprilie 2027, subliniind intensificarea eforturilor de destabilizare a Moldovei de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Sancțiunile anterioare i-au vizat pe oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, precum și pe Marina Tauber, membru de rang înalt al Partidului Șor.
**De ce contează**
Această extindere a listei de sancțiuni UE este crucială pentru Republica Moldova, deoarece semnalează un angajament ferm al Bruxelles-ului de a contracara interferențele externe și interne menite să submineze parcursul democratic și european al țării. Includerea unor figuri publice precum Irina Vlah, o fostă oficialitate regională cu vizibilitate, demonstrează că UE nu tolerează acțiunile de destabilizare, indiferent de poziția politică a celor implicați. Decizia este un mesaj clar către actorii pro-ruși și rețelele de influență, consolidând reziliența Moldovei într-un moment cheie, odată cu începerea negocierilor de aderare la UE. De asemenea, oferă un sprijin important guvernării pro-europene de la Chișinău.
Decizia UE intervine chiar în ziua în care Republica Moldova începe primul „cluster” de negocieri în vederea aderării la Uniunea Europeană, un moment simbolic și strategic. Această concomitență subliniază importanța stabilității și integrității proceselor democratice în contextul aspirațiilor europene ale Chișinăului. Consiliul European și-a reafirmat angajamentul de a acorda Republicii Moldova tot sprijinul necesar pentru a consolida reziliența, securitatea și stabilitatea țării în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei și ale reprezentanților săi.
Rămâne de văzut cum vor evolua aceste sancțiuni și dacă ele vor reuși să descurajeze eficient acțiunile de influență malignă, în special în contextul alegerilor parlamentare viitoare și al eforturilor Rusiei de a-și menține influența în regiune.