Tehnologia deepfake, sursă de consolare și controverse etice
În Rusia, familiile soldaților căzuți în războiul din Ucraina apelează din ce în ce mai mult la inteligența artificială generativă pentru a crea imagini și videoclipuri cu apropiații lor decedați. Acest fenomen, care a luat amploare începând cu jumătatea anului 2025, a stârnit un val de reacții emoționale, dar și critici puternice, în special din partea ucrainenilor, potrivit unei analize BBC Russian.
Un videoclip de 15 secunde, creat integral cu AI și distribuit pe Instagram de influencera rusă Katia Jin, a ilustrat acest trend. Imaginile, care înfățișează o femeie întâlnindu-și soțul militar întors acasă, subliniază narațiunea impusă de Kremlin despre „Operațiunea Militară Specială” și omit complet distrugerile din Ucraina. În realitate, soțul lui Katia Jin este dispărut pe front, la fel ca zeci de mii de alți soldați ruși, o soartă pe care autoritățile ruse o evită să o mediatizeze. Acest tip de conținut, care glorifică soldații drept „eroi” și „apărători ai țării”, a generat o indignare masivă în rândul utilizatorilor ucraineni, care consideră practica lipsită de etică și profund tulburătoare.
Katarzyna Nowaczyk-Basińska, cercetător la Centrul Leverhulme pentru Viitorul Inteligenței din cadrul Universității Cambridge, a subliniat complexitatea etică a fenomenului. „Crearea de deadboți (boți ai persoanelor decedate) sau deepfake-uri cu soldați ruși căzuți în Ucraina este un fenomen extrem de complex și dificil de evaluat din punct de vedere etic într-un mod tranșant”, a declarat Nowaczyk-Basińska, citată de BBC. Ea a adăugat că impactul psihologic pe termen lung al acestei tehnologii asupra procesului de doliu este încă puțin înțeles. Contextul politic al războiului face ca aceste materiale să fie „profund problematice” din punct de vedere etic, a reiterat experta.
Deși pentru unele familii îndoliate, aceste materiale digitale reprezintă o modalitate de a gestiona pierderea, reacțiile din spațiul public sunt profund divizate. Pe de o parte, unii utilizatori se declară emoționați de posibilitatea de a „revedea” apropiații, chiar și virtual. Pe de altă parte, mulți consideră practica lipsită de etică și profund tulburătoare, mai ales având în vedere lipsa de reprezentare a realității războiului. Katia Jin, de exemplu, după ce a fost contactată de BBC Russian, a eliminat conținutul generat de AI de pe conturile sale de Instagram și TikTok, unde adunase o comunitate impresionantă de 50.000, respectiv 10 milioane de urmăritori. Până la acel moment, ea transformase propria poveste de familie într-un argument comercial, oferind ghiduri de realizare și clipuri la comandă.
Anna Korableva, din Kamensk-Uralski, a lansat în mai 2025 proiectul „Video de adio”, destinat, conform acesteia, să ajute oamenii să gestioneze despărțirile premature. Majoritatea solicitărilor vin din partea familiilor soldaților uciși în Ucraina după invazia la scară largă din 2022, a confirmat Korableva pentru BBC. Deși guvernul Federației Ruse nu publică date oficiale privind pierderile umane, serviciul BBC în limba rusă, în colaborare cu publicația independentă Mediazona și o echipă de voluntari, a verificat, prin surse deschise, identitatea a cel puțin 225.000 de militari ruși decedați în conflict, un bilanț estimat a fi considerabil mai mare.
Aceste materiale, care adesea portretizează soldații ruși drept „îngeri” care urcă spre cer, generează reacții vehemente din partea cetățenilor ucraineni. „Ar trebui să vă fie rușine să vă expuneți eroii care au mers să câștige bani pătați de sânge ucigându-ne copiii”, a fost unul dintre comentariile acide de pe platformele sociale, ilustrând clivajul profund dintre cele două națiuni.
Din cauza restricțiilor de acces la marile instrumente internaționale de inteligență artificială generativă, utilizatorii ruși apelează la creatori locali. Prețul unui astfel de material variază între 200 de ruble (aproximativ 2 lire sterline) și 10.000 de ruble (100 de lire sterline), în funcție de complexitate. Chiar dacă calitatea tehnică este adesea fluctuantă, cu erori de redare a membrelor sau distorsiuni faciale, marjele de profit pentru creatori sunt semnificative. Uliana Lebed, o altă creatoare din această nișă, a declarat pentru BBC că obține lunar între 150.000 și 200.000 de ruble (1.500 - 2.000 de lire sterline), o sumă care depășește dublul salariului mediu din Federația Rusă în 2024. Criticii acuză aceste persoane că monetizează suferința umană, o acuzație la care creatorii nu au oferit un răspuns direct.
Fenomenul face parte dintr-o industrie globală emergentă a „vieții de apoi digitale”, care își găsește aplicații în domenii variate, de la muzee la campanii politice, a amintit Katarzyna Nowaczyk-Basińska. Cu toate acestea, mărturiile celor care au apelat la aceste servicii sugerează că tehnologia nu oferă o alinare reală. O mamă a declarat pentru BBC: „Ar putea tehnologia să mă ajute să accept faptul că nu îmi voi mai îmbrățișa niciodată fiul? Nu. Este doar o iluzie”. O altă femeie, care a achiziționat o imagine prelucrată prin AI pentru monumentul funerar al soțului său, a concluzionat: „Din punct de vedere psihologic, desigur că nu a ajutat. Cum ar fi putut?”. Aceste mărturii contrastează cu afirmațiile altor utilizatori care susțin că tehnologia le oferă, chiar și temporar și virtual, un sentiment de conexiune cu cei dispăruți, indicând o experiență subiectivă și variabilă a procesului de doliu asistat de AI.
De ce contează
Acest fenomen are implicații profunde, nu doar la nivel personal, ci și societal și geopolitic. Pe de o parte, el ridică întrebări etice fundamentale despre limitele tehnologiei în gestionarea doliului și despre riscurile de manipulare emoțională. Pe de altă parte, prin omisiunea realității brutale a războiului, aceste materiale contribuie la perpetuarea unei narațiuni distorsionate, consolidând propaganda de stat rusă și adâncind resentimentele în Ucraina. Într-o epocă a dezinformării, utilizarea AI pentru a „reîncarna” eroii căzuți poate complica și mai mult reconcilierea și înțelegerea post-conflict, transformând suferința individuală într-un instrument de propagandă și generând profituri substanțiale pentru unii creatori.
Pe termen scurt, este de așteptat ca popularitatea acestor materiale generate de AI să continue să crească în Rusia, alimentată de lipsa de informații oficiale privind pierderile umane și de nevoia familiilor de a-și onora apropiații. Rămâne de văzut dacă autoritățile ruse vor interveni pentru a reglementa această piață emergentă sau dacă vor continua să o tolereze, având în vedere că, într-un fel, servește narațiunii oficiale, chiar dacă discret. De asemenea, impactul psihologic pe termen lung asupra familiilor care folosesc aceste tehnologii necesită studii aprofundate. În Ucraina, reacțiile de respingere vor persista, punând în lumină diferențele ireconciliabile de percepție a conflictului.
Discuțiile etice la nivel global privind utilizarea AI în contextul doliului și al conflictelor armate vor deveni probabil tot mai intense.