Deces suspect la Bihor: Familie acuză medici de neglijență după infecții nosocomiale

Un caz tragic a zguduit comunitatea din Bihor, unde familia unui șofer de TIR acuză medicii de neglijență criminală, susținând că bărbatul a contractat multiple infecții nosocomiale în timpul spitalizării, ceea ce a dus la complicații grave și, în cele din urmă, la deces. Incidentul, care a început în 2024, a escaladat într-o bătălie legală, cu familia solicitând o nouă expertiză medico-legală realizată în afara județului Bihor, pe fondul acuzațiilor reciproce de amenințare.

Potrivit relatărilor familiei, șoferul de TIR s-a prezentat la spital în 2024, acuzând dureri puternice de picior. Diagnosticul inițial a relevat o arteră blocată. Fiul victimei a declarat că medicii au încercat inițial să desfundă vena, apoi au recurs la o intervenție chirurgicală de bypass, montându-i un tub artificial pentru a restabili circulația sângelui. „Prima dată au încercat să îi desfunde vena, după care l-au operat şi i-au pus un bypass care a fost infectat”, a afirmat fiul, subliniind că problemele grave au început după externare, la doar două zile de la operație, conform Observator News.

Familia susține că, după externare, starea bărbatului s-a înrăutățit. La un control ulterior, medicul ar fi considerat că sângerările erau cauzate de un hematom care se va elimina singur. „În ziua în care am fost la el la control, după ce am ajuns acasă, a făcut hemoragie”, a relatat fiul, menționând că dialogul cu medicul a continuat prin mesaje. Ulterior, bărbatul a fost re-internat, dar a suferit un stop cardio-respirator. Deși a fost resuscitat, nu și-a mai revenit din comă, petrecând un an și jumătate în această stare înainte de a deceda.

Avocatul familiei, Raul Forgaci, a declarat că raportul de expertiză medico-legală inițial „arată, fără niciun fel de dubiu, că persoana decedată a fost infectată cu multiple infecţii nosocomiale.” Mai mult, raportul indică prezența bacteriei *Staphylococcus aureus* pe proteza montată. Această descoperire ridică semne de întrebare serioase cu privire la condițiile de igienă și protocoalele medicale respectate în timpul intervenției și spitalizării.

În replică, medicul chirurg Jerzicska Erno, întrebat dacă infectarea s-ar fi putut produce în timpul externării, a răspuns că „Mult mai probabil s-a produs în acea perioadă, în care a fost pansat în afara acestui spital”, conform Observator News. Această declarație sugerează o încercare de a muta responsabilitatea asupra îngrijirilor post-operatorii primite în afara unității medicale, creând o divergență clară de opinii și acuzații între părți. Astfel de cazuri de infecții nosocomiale sunt o problemă recurentă în sistemul sanitar românesc, cu un raport al Ministerului Sănătății din 2023 indicând o incidență de 2,3% la nivel național, deși experții, precum Societatea Română de Microbiologie, estimează că cifra reală ar putea fi de trei până la cinci ori mai mare, din cauza subraportării.

Cazul a ajuns acum în instanță. Medicul implicat a solicitat un ordin de protecție împotriva fiului pacientului, acuzându-l de amenințări. Pe de altă parte, familia victimei insistă pentru o nouă expertiză medico-legală, realizată de o instituție independentă, în afara județului Bihor, pentru a asigura imparțialitatea și obiectivitatea constatărilor. Acest demers reflectă neîncrederea familiei în sistemul local și dorința de a obține dreptate printr-o evaluare externă.

**De ce contează**

Acest caz este emblematic pentru provocările persistente din sistemul medical românesc, în special în ceea ce privește controlul infecțiilor nosocomiale. El subliniază importanța transparenței și a responsabilității medicale. Pentru pacienți și familiile lor, încrederea în sistemul sanitar este esențială, iar astfel de incidente erodează această încredere. Solicitarea unei expertize medico-legale externe reflectă o nevoie acută de imparțialitate și justiție, esențială pentru a asigura că astfel de tragedii sunt investigate corespunzător și că responsabilii sunt trași la răspundere.

Viitorul acestui caz depinde acum de decizia instanței privind cererea familiei pentru o nouă expertiză medico-legală. O expertiză independentă ar putea clarifica circumstanțele exacte ale decesului și ar putea stabili dacă a existat într-adevăr neglijență medicală. De asemenea, rezultatul procesului ar putea avea implicații semnificative pentru practicile medicale și protocoalele de igienă din spitalele românești.

În contextul mai larg al sănătății publice, acest caz reiterează necesitatea unor investiții continue în infrastructura sanitară și în formarea personalului medical, precum și a unei monitorizări riguroase a infecțiilor intraspitalicești, conform directivelor europene (e.g., Directiva 2000/54/CE privind agenții biologici la locul de muncă), care vizează reducerea riscurilor pentru pacienți.