Programul de guvernare al lui Eugen Tomac

Programul guvernare reprezintă subiectul principal al acestui articol. România, singura țară din Uniunea Europeană care nu a implementat o reformă administrativ-teritorială modernă, se confruntă cu provocări majore în ceea ce privește structura sa administrativă. Cu peste 3.000 de unități administrative, dintre care multe nu dispun de resurse suficiente pentru a oferi servicii publice de bază, reforma este văzută ca o prioritate esențială pentru dezvoltarea durabilă. Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică (INS) din 2025, decalajele economice și sociale dintre județe au crescut semnificativ între 2020 și 2025, ceea ce subliniază urgența acestei reforme. „Fără o reformă administrativ-teritorială serioasă, România va rămâne blocată într-un cerc vicios al subdezvoltării și al ineficienței administrative”, avertizează experții implicați în elaborarea unui plan național de reorganizare.

Specialiștii subliniază că reorganizarea teritorială, prin crearea unor regiuni funcționale cu personalitate juridică și stabilirea unor praguri minime de viabilitate pentru unitățile administrativ-teritoriale (UAT), ar putea reduce aceste decalaje. Conform Ministerului Dezvoltării, perioada 2026-2028 reprezintă o fereastră politică ideală pentru implementarea acestor schimbări. Reforma administrativ-teritorială este considerată o condiție de bază pentru eficiența altor reforme sectoriale, de la sănătate și educație la absorbția fondurilor europene. De exemplu, actualele regiuni de dezvoltare sunt doar instrumente statistice, fără autoritate fiscală sau capacitate decizională la nivel european. Acest aspect limitează atragerea de investiții și participarea directă a României în inițiativele Uniunii Europene.

În următoarele șase luni, un Grup de Lucru Interinstituțional (GLRAT) va fi format pentru a evalua situația actuală și a propune scenarii alternative de reorganizare. Acesta va include experți din diverse domenii, precum drept, economie, demografie și planificare teritorială. Consultările regionale cu autoritățile locale, mediul de afaceri și societatea civilă vor fi esențiale pentru a integra opiniile acestora în documentele de lucru. Consensul politic va fi un principiu esențial al reformei, iar partidele vor căuta o înțelegere largă pentru a asigura sustenabilitatea reformei.

Eugen Tomac, premierul desemnat, a declarat sâmbătă că programul de guvernare va fi depus luni în Parlament, după consultările cu președinții celor două Camere. Potrivit surselor, documentul este aproape finalizat, dar ar putea suferi câteva modificări minore înainte de a fi prezentat legislativului. Programul cuprinde 21 de capitole și propune măsuri atât pe termen scurt, cât și reforme pe termen lung. Printre acestea se numără eliminarea salariilor 13-14 și a bonusurilor nejustificate din companiile de stat, închiderea companiilor de stat cu pierderi cronice și depolitizarea ANAF.

Pe segmentul securității energetice, planul vizează un „mix diversificat (nuclear, gaz, regenerabil, hidro), liberalizare predictibilă a pieței gazelor, protecție pentru consumatori vulnerabili și redevențe corecte”. Reformele propuse sunt esențiale în contextul în care România se confruntă cu o creștere economică slabă, de 0,7% în 2025, și cu un deficit bugetar record de 7,9% din PIB. În acest context, specialiștii consideră că o reorganizare eficientă a teritoriului ar contribui la creșterea uniformă a economiei naționale.

În plus față de reforma administrativ-teritorială, România se confruntă cu alte provocări, inclusiv digitalizarea administrației publice, creșterea securității energetice și protecția categoriilor vulnerabile. Măsuri precum operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate sau extinderea rețelei de ghișee energetice sunt considerate esențiale. Proiectele de infrastructură, cum ar fi finalizarea autostrăzii A7 Ploiești-Pașcani, sunt, de asemenea, priorități pentru mobilitate și dezvoltare economică.

Reforma administrativ-teritorială rămâne fundamentul pe care se pot construi toate aceste inițiative. Fără o structură administrativă eficientă și modernă, dezvoltarea României riscă să rămână blocată. Eugen Tomac subliniază că va avea ultimul cuvânt la fiecare numire în cabinetul său tehnocrat, ceea ce sugerează o abordare disciplinată și bine coordonată în implementarea acestor reforme.

Premierul desemnat a fost varianta de prim-ministru propusă de președintele Nicușor Dan Parlamentului, demonstrând astfel o susținere politică importantă pentru inițiativele sale.