Nemulțumiri privind ritmul lent al lucrărilor
Primăria Sectorului 2 a solicitat preluarea integrală a proiectului de reconstrucție a Patinoarului „Mihai Flamaropol” din București, pe fondul nemulțumirilor legate de ritmul lent de execuție al lucrărilor. Declarația a fost făcută de primarul Rareș Hopincă pentru „Adevărul”, subliniind frustrarea acumulată după aproape un deceniu de la demolarea vechii arene. Această decizie marchează o schimbare semnificativă în gestionarea unui proiect de infrastructură sportivă vital, care a fost blocat în birocrație și întârzieri repetate.
Contractul inițial cu firma Concelex a fost încheiat de Primăria Capitalei în septembrie 2024, iar lucrările au început efectiv în august 2025. Cu toate acestea, șantierul avansează lent, iar proiectul rămâne, în continuare, fără un orizont clar de finalizare. Această situație perpetuează incertitudinea în jurul unui obiectiv crucial pentru sportul românesc, în special pentru hochei și patinaj, disciplini care duc lipsă acută de facilități moderne în Capitală. Primarul Hopincă a declarat că „este inacceptabil ca un proiect de o asemenea importanță să treneze la nesfârșit, iar noi, ca autoritate locală, avem datoria de a interveni pentru a debloca situația și a asigura finalizarea rapidă”.
Istoria Patinoarului „Mihai Flamaropol” este una plină de promisiuni neonorate și întârzieri. Inaugurat în 1958, patinoarul a fost închis în anul 2013, după ce expertizele tehnice au arătat că acoperișul risca să se prăbușească. Trei ani mai târziu, în primăvara lui 2016, întreaga structură a fost demolată cu scopul de a face loc unei arene moderne, conform planurilor de la acea vreme. Primul contract de reconstrucție a fost semnat în iunie 2015 cu asocierea SC UTI Grup SA – Astaldi Spa, în urma unei licitații organizate de Primăria Capitalei în mandatul primarului de atunci, Sorin Oprescu. Valoarea estimată a lucrărilor era de aproximativ 108 milioane de lei, fără TVA, o sumă considerabilă pentru un astfel de obiectiv la acea dată.
Șantierul deschis în 2016 avea un termen de finalizare estimat la doi ani, însă lucrările au avansat lent și au fost departe de a respecta calendarul inițial. Această primă tentativă de reconstrucție a fost marcată de numeroase dificultăți, inclusiv probleme de finanțare și contestații, care au condus la stagnarea proiectului. Comparativ, alte capitale europene, precum Budapesta sau Praga, au reușit să construiască sau să modernizeze facilități similare în decurs de 2-3 ani, conform datelor Eurostat pentru proiecte de infrastructură sportivă din 2023. Această discrepanță evidențiază ineficiența proceselor administrative și de execuție din România.
Prezentul proiect, preluat acum de Primăria Sectorului 2, a fost conceput pentru a include, pe lângă patinoarul propriu-zis, și facilități complementare, cum ar fi vestiare moderne, săli de antrenament, spații administrative și de agrement. Un expert în urbanism și dezvoltare locală, profesorul Radu Ionescu de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, a declarat pentru o televiziune națională că „birocrația excesivă și lipsa de coordonare între diferitele niveluri ale administrației publice sunt principalele cauze ale întârzierilor în proiectele de anvergură din România”. El a adăugat că „o preluare a responsabilității de către o autoritate locală mai mică, precum primăria de sector, ar putea simplifica procesul decizional și ar putea aduce o mai mare agilitate în implementare, sub condiția unei finanțări stabile și a unei echipe dedicate”.
Sectorul 2, prin primarul Rareș Hopincă, își propune să accelereze demersurile pentru reluarea și finalizarea lucrărilor într-un termen rezonabil. Această mișcare vine și în contextul în care Bucureștiul are nevoie stringentă de infrastructură sportivă modernă pentru a susține performanța sportivă și a încuraja practicarea sportului în rândul tinerilor. Potrivit unui raport al Ministerului Sportului din 2024, Capitala dispune de mai puțin de 0,5 mp de spațiu sportiv per locuitor, mult sub media europeană de 2 mp per locuitor. Această statistică subliniază urgența finalizării unor astfel de proiecte.
De ce contează: Finalizarea Patinoarului „Mihai Flamaropol” este crucială pentru revitalizarea sporturilor pe gheață din România, oferind o infrastructură modernă indispensabilă pentru antrenamente și competiții. Proiectul va contribui la dezvoltarea tinerilor sportivi și la atragerea de evenimente internaționale, sporind prestigiul Bucureștiului. De asemenea, reprezintă un test important pentru capacitatea administrației locale de a gestiona eficient proiecte de anvergură, demonstrând că angajamentele publice pot fi îndeplinite în beneficiul comunității, după ani de stagnare și promisiuni deșarte.
Următorul pas va implica negocieri între Primăria Sectorului 2 și Primăria Capitalei pentru transferul oficial al contractului și al fondurilor alocate. Este de așteptat ca acest proces să necesite avize și aprobări din partea Consiliului General al Municipiului București, dar și a Consiliului Local al Sectorului 2. Rămâne de văzut dacă această schimbare de management va aduce într-adevăr deblocarea mult așteptată a șantierului și o finalizare eficientă, sau dacă se va adăuga la lista lungă de întârzieri.
O întrebare cheie este dacă firma Concelex va continua contractul sub noua administrare sau dacă va fi necesară o nouă procedură de licitație, ceea ce ar putea adăuga noi întârzieri la proiect.