Progres rapid, dar birocrația AFER frânează
Magistrala cluj-oradea: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Modernizarea și electrificarea primelor două sectoare ale magistralei feroviare Cluj-Napoca – Oradea (Cluj – Poieni), o investiție crucială finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au atins un stadiu fizic global de aproximativ 70% pentru cei 65 de kilometri de cale ferată dublă. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Horațiu Cosma, în urma unei vizite pe șantier, așa cum a relatat Economedia. Cosma a subliniat că, deși siguranța feroviară este esențială, „nu putem accepta ca acel 0,5% facturat de AFER să se extindă în mod absurd până și la metaforica cabină a paznicului de șantier”, criticând blocajele birocratice.
Potrivit oficialului, infrastructura critică, incluzând terasamente, poduri, podețe și consolidări, este aproape finalizată. Pe un fir de circulație, șina este deja montată complet, în timp ce pe al doilea fir s-au instalat traversele și primul strat de piatră spartă pe o distanță de circa 30 de kilometri. Autoritățile se arată optimiste că ambele loturi vor îndeplini jalonul european stabilit pentru luna august 2026, care prevede montarea pachetului șină-traversă pe 90% din lungimea proiectelor. Mai mult, Guvernul poartă discuții avansate pentru a transfera aceste sectoare de pe componenta de împrumut pe cea de grant a PNRR, o măsură ce ar maximiza absorbția fondurilor europene nerambursabile.
Obiectivul final al proiectului este redeschiderea completă a circulației pentru pasageri și marfă în anul 2027. Această linie modernizată va deservi inclusiv viitorul tren metropolitan din Cluj. Pentru a respecta acest calendar ambițios, autoritățile colaborează strâns cu CFR, Agenția de Mediu și primăriile locale, vizând finalizarea exproprierilor suplimentare și relocarea utilităților, în special în zona strategică „Tăietura Turcului” din Cluj-Napoca.
Deși progresul pe șantiere este notabil, Horațiu Cosma a criticat vehement „AFER-izarea” – blocajele birocratice generate de Autoritatea Feroviară Română (AFER). Constructorii s-au plâns de proceduri excesive și lipsite de predictibilitate, care duc la situații absurde. Printre exemplele citate se numără imposibilitatea firmelor cu experiență vastă de a asfalta un peron fără a fi „AFER-izate”, dificultatea muncitorilor de a monta schele în stații fără certificarea feroviară și blocarea balastului standard, utilizat în orice construcție civilă, până la avizarea specială AFER. Această birocrație inutilă, care adaugă un cost de 0,5% din valoarea contractului facturat de AFER, va fi subiectul unei analize serioase la nivelul Ministerului Transporturilor, cu scopul de a restabili „bunul-simț administrativ”.
Asociația Pro Infrastructură (API) a confirmat, la începutul anului 2026, că există șanse ca trenurile să circule pe primii 30,411 kilometri modernizați ai lotului 1, de la Cluj-Napoca până la Aghireșu, chiar în acest an. Aceasta, însă, fără electrificare, traficul fiind închis de doi ani. Această secțiune reprezintă primul tronson dintre cele patru care leagă Cluj-Napoca de frontiera cu Ungaria, via Oradea. Conform API, deși raportarea oficială a CFR din decembrie 2025 indica un stadiu fizic de 55%, realitatea din teren confirma aproximativ jumătate din lucrări terminate. Zona urbană din Cluj-Napoca este mai întârziată, cu fundații și stâlpi pentru catenară montați, dar prea puțină șină. Podul din Cluj, menționat de API, nu va fi demolat complet, ci i se vor păstra pilele, refăcându-se doar banchetele cuzineților și montându-se un tablier nou.
Această modernizare și electrificare a traseului feroviar sunt esențiale pentru dezvoltarea economică și socială a regiunii Transilvaniei, facilitând atât transportul de pasageri, cât și cel de marfă. Proiectul face parte dintr-un efort mai amplu de conectare a României la rețelele de transport europene, contribuind la reducerea timpilor de călătorie și la creșterea siguranței feroviare, obiective stipulate în Strategia de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare 2021-2030.
De ce contează: Modernizarea magistralei feroviare Cluj-Oradea este vitală pentru creșterea competitivității transportului feroviar românesc și pentru integrarea mai bună în rețeaua TEN-T. Reducerea timpilor de călătorie, creșterea capacității de transport și adoptarea tracțiunii electrice vor diminua poluarea și costurile operaționale. Această investiție va stimula dezvoltarea economică locală prin facilitarea accesului la piețe pentru mărfuri și prin creșterea mobilității forței de muncă, transformând Cluj-Napoca într-un nod de transport esențial în vestul țării. De asemenea, va contribui la decongestionarea traficului rutier, oferind o alternativă ecologică și eficientă.
În ciuda progresului semnificativ, presiunea timpului și a birocrației rămâne o provocare majoră. Jalonul european din august 2026 pentru montarea a 90% din pachetul șină-traversă este o țintă ambițioasă, iar finalizarea completă în 2027 depinde critic de depășirea obstacolelor administrative semnalate de Ministerul Transporturilor. Rămâne de văzut cum va reuși Ministerul să eficientizeze procedurile AFER și să asigure o colaborare fluentă între toate instituțiile implicate. Succesul acestui proiect ar putea servi drept model pentru alte investiții de infrastructură din România, în timp ce întârzierile ar putea compromite absorbția fondurilor PNRR și ar afecta credibilitatea României ca partener în proiecte europene.
Monitorizarea continuă de către societatea civilă, prin organizații precum Pro Infrastructură, va fi esențială pentru a asigura respectarea termenelor și calitatea lucrărilor.