Ministra Mediului critică noua propunere de premier
Ministra Mediului, Diana Buzoianu (USR), a lansat duminică, 14 iunie 2026, acuzații grave la adresa conducerii Romsilva și a sistemului politic, susținând că aceștia se bucură la gândul unui guvern PSD care ar permite continuarea corupției și incompetenței. Declarațiile vin în contextul nominalizării lui Adrian-Ioan Veștea ca propunere de prim-ministru de către Președintele Nicușor Dan, după retragerea lui Eugen Tomac.
Potrivit Digi24, Buzoianu a afirmat pe pagina sa de Facebook că Romsilva „abia așteaptă să se întoarcă PSD la guvernare” pentru ca șefii companiei de stat să scape de evaluare. „Tot sistemul se bucură și jubilează la gândul unui guvern în care iar să se lase tăcerea peste corupție, peste incompetență, peste pile și cutii de pantofi”, a declarat ministra Mediului, citată de HotNews.ro.
Argumentele ministrei se concentrează pe încercările conducerii Romsilva de a bloca evaluarea performanței pentru anul 2025. Buzoianu a explicat că, vineri, Ministerul Mediului a trimis către Agenția Națională pentru Managementul Performanței (AMEPIP) toți indicatorii de performanță pentru consiliul de administrație al Romsilva pentru perioada 2025-2029. Aceasta a urmat o negociere de peste 60 de zile. Surprinzător, membrii consiliului de administrație al Romsilva au declarat că este „revoltător” să fie evaluați și pentru 2025, argumentând că aplicarea legii ar retroactiva, având în vedere că suntem deja în 2026. AMEPIP ar fi răspuns rapid, susținând că evaluarea pentru 2025 nu poate fi realizată pe baza noilor criterii.
Diana Buzoianu a contestat vehement această poziție, explicând că pentru 2025 ministerul a acceptat tacit, în limitele impuse de lege, criteriile propuse chiar de consiliul de administrație al Romsilva în anul precedent. Ea a invocat Articolul 2014 din Codul Civil, care stipulează că un mandat se consideră acceptat dacă nu există un refuz efectiv. Ministra a subliniat că actuala conducere a Romsilva, după ce a propus propriile criterii de performanță, acum încearcă să le repudieze și caută sprijinul AMEPIP pentru a evita orice evaluare pentru 2025.
Un aspect deosebit de criticat de Buzoianu este relația financiară dintre Romsilva și AMEPIP. Ea a menționat că AMEPIP a încasat peste 3 milioane de lei de la Romsilva în 2025 sub formă de „contribuție de monitorizare”. Ministra și-a exprimat speranța că această sumă nu a influențat decizia AMEPIP de a susține că evaluarea pentru 2025 nu se poate realiza. „Sper că toate argumentele noastre juridice vor fi analizate de AMEPIP care trebuie în perioada imediat următoare să se pronunțe pe cum avizează propunerea de criterii de performanță pe perioada 2025-2029”, a adăugat ea.
Contextul politic al acestor declarații este marcat de schimbările recente la nivel guvernamental. Duminică, 14 iunie 2026, Președintele Nicușor Dan a semnat decretul de desemnare a lui Adrian-Ioan Veștea ca prim-ministru, revocându-l pe Eugen Tomac. Această decizie a survenit după ce Tomac și-a depus mandatul. Nominalizarea lui Veștea, care a fost anterior ministru în guvernul lui Marcel Ciolacu, a stârnit critici din partea unor comentatori, care susțin că acesta ar fi contribuit la „jaful din economie” în timpul mandatului său.
Criticile Dianei Buzoianu nu se limitează la Romsilva, ci se extind la o viziune mai largă asupra „mașinăriilor care au căpușat România”. Ea consideră că AMEPIP și Romsilva sunt doar „o parte infimă din imaginea mai mare” și că discuția despre viitorul guvern este dacă aceste structuri, care ar fi fost deranjate de prezența USR la guvernare și de aducerea la lumină a ilegalităților, vor primi „undă verde pe viitor la prădat țara”. Această perspectivă sugerează o luptă continuă între forțele reformiste și cele care ar beneficia de pe urma unui sistem opac și corupt, o temă recurentă în discursul politic românesc post-aderare la UE.
În comparație cu alte țări europene, România se confruntă în continuare cu provocări semnificative în ceea ce privește guvernanța corporativă a companiilor de stat și lupta împotriva corupției. Indicele de Percepție a Corupției din 2025, publicat de Transparency International, plasează România sub media Uniunii Europene, indicând o nevoie stringentă de reforme structurale și de aplicare riguroasă a legilor. Aceste date subliniază importanța implementării criteriilor de performanță și a transparenței în managementul entităților publice, precum Romsilva, care gestionează resurse naționale semnificative.
**De ce contează**
Aceste acuzații sunt esențiale pentru transparența și integritatea administrației publice din România. Blocarea evaluării performanței în companiile de stat, precum Romsilva, poate duce la perpetuarea ineficienței, managementului defectuos și, potențial, la acte de corupție. Situația Romsilva, o companie care administrează o resursă vitală — pădurile României —, are implicații directe asupra mediului, economiei și bunăstării cetățenilor. Un guvern perceput ca tolerant față de astfel de practici subminează încrederea publică și descurajează investițiile responsabile, afectând perspectivele de dezvoltare durabilă ale țării.
Pe termen scurt, rămâne de văzut cum va reacționa AMEPIP la argumentele juridice prezentate de Ministerul Mediului și dacă va valida criteriile de performanță pentru 2025-2029. Decizia AMEPIP va fi un indicator clar al angajamentului instituțiilor statului față de transparență și responsabilitate. Pe termen lung, aceste evenimente subliniază necesitatea unei reforme profunde a guvernanței corporative în companiile de stat și a unei presiuni constante din partea societății civile și a partenerilor europeni pentru respectarea standardelor de integritate.
Întrebarea fundamentală este dacă viitorul guvern va alege să sprijine reformele sau va permite „tăcerea peste corupție”, așa cum a avertizat ministra Buzoianu.