Victor Negrescu: Probleme cu PNRR după 11 luni

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Victor Negrescu, europarlamentar PSD, a atras atenția asupra dificultăților României în absorbția fondurilor europene din PNRR, subliniind că autoritățile au întârziat în adoptarea unor legi esențiale. Cu un procent de doar 25% din fonduri absorbite, Negrescu consideră că este o tragedie și că este necesară o strategie clară pentru viitoarele cicluri financiare.

EN

Brief

Victor Negrescu highlighted Romania's struggles with absorbing European funds from the PNRR, stressing the urgent need for legislative action. With only 25% of funds absorbed, he calls for a strategic approach to future financial cycles.

Victor Negrescu: Probleme cu PNRR după 11 luni
Sursa foto: psnews.ro

Discuții despre fonduri europene

Victor negrescu: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Instabilitatea politică internă riscă să afecteze, în perioada următoare, strategia României privind accesarea fondurilor europene, atragerea investiţiilor şi imaginea ţării la nivelul Uniunii Europene. Într-un interviu acordat „Adevărul”, europarlamentarul PSD Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European, a detaliat direcţiile pe care autorităţile nu ar trebui să le ignore pentru a asigura absorbţia fondurilor europene.

Victor Negrescu a subliniat gravitatea situaţiei, afirmând: „Este oarecum o tragedie faptul că România are atât de multe dificultăți, în continuare, în a atrage banii europeni.” Conform unui raport al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), România a absorbit doar 25% din fondurile alocate prin PNRR până în prezent, un procent alarmant având în vedere termenul limită de accesare a acestor fonduri.

Întrebat despre impactul acestui deficit, Negrescu a menționat: „Dacă nu reușim să absorbim toate fondurile disponibile până la termenul limită, pierdem o oportunitate unică.” Acesta a adăugat că, în contextul actual, oficialii guvernamentali par să acționeze pe repede înainte, fără o strategie bine definită.

Potrivit unei analize realizate de Institutul Național de Statistică (INS), în perioada 2021-2026, România a primit aproximativ 29,2 miliarde de euro prin PNRR, dar dificultățile administrative și lipsa de coordonare au dus la o absorbție slabă. De exemplu, în județul Cluj, s-au înregistrat întârzieri semnificative în implementarea proiectelor, în special în domeniul infrastructurii și sănătății.

Negrescu a mai menționat că „deși aceste legi puteau fi aprobate foarte bine și acum șase luni, poate unele dintre ele chiar acum zece luni, totul se face pe repede înainte.” Criticile au fost susținute și de alți experți, precum profesorul de economie Radu Crăciun, care a declarat că „lipsa de viziune și planificare a dus la stagnarea proiectelor europene în România.”

În acest context, România are și alte oportunități de a accesa fonduri europene, însă acestea vor fi limitate în comparație cu cele disponibile prin PNRR. Negrescu a subliniat importanța pregătirii pentru ciclul financiar 2028–2034, unde se estimează că fondurile structurale vor ocupa doar 45% din bugetul european, o scădere semnificativă în comparație cu anii anteriori.

„Eu acum lucrez la o recomandare ce urmează să fie aprobată de Parlamentul European și am cerut ca, la nivel european, din toate aceste fonduri, nu doar pentru România, ci din fondurile din plan, cel puțin 20 de miliarde să meargă către sănătate”, a conchis Negrescu. Această propunere ar putea influența modul în care România va accesa resursele financiare în anii următori și ar putea îmbunătăți sistemul de sănătate, aflat în dificultate.

În concluzie, situația actuală a absorbției fondurilor europene în România este alarmantă și necesită măsuri urgente. Autoritățile trebuie să îmbunătățească coordonarea și să adopte o strategie clară pentru a maximiza beneficiile financiare disponibile, nu doar pentru PNRR, ci și pentru viitoarele cicluri financiare.

Este esențial ca România să își recâștige credibilitatea pe scena europeană și să asigure un viitor mai bun pentru cetățenii săi.