Impactul asupra prețurilor
Deficitul bugetar persistent ridicat reprezintă principalul factor care alimentează inflația în România, în timp ce scumpirea combustibililor și deprecierea leului au avut un efect suplimentar asupra creșterii prețurilor, a declarat, pentru Agerpres, președintele CFA România, Adrian Codirlașu. ‘Era de anticipat că inflația rămâne în două cifre, chiar a crescut puțin. Care sunt factorii care o generează? În primul rând, un factor structural: deficitul bugetar. Deficitul bugetar persistent ridicat ne duce la inflație, pentru că înseamnă, de fapt, tipărirea de bani. În momentul în care guvernul emite o obligațiune, practic tipărește bani, ceea ce generează inflație. Peste acest factor structural s-au adăugat prețurile la combustibil, în special efectele de runda a doua ale scumpirii combustibililor, și efectele deprecierii leului. Aceștia sunt factori tranzitorii, dar avem acel factor structural, deficitul bugetar, care este, pe termen lung, generator de inflație’, a explicat Codirlașu.
Potrivit acestuia, statul ar trebui să ia măsuri pentru scăderea deficitului, ‘prin reducerea cheltuielilor, nu prin alte taxe, pentru că taxele se duc tot în prețuri’. ‘Orice taxă, indiferent cui îi este impusă, consumatorul sfârșește prin a o plăti. Prin urmare, o soluție ar fi reducerea deficitului bugetar prin reducerea cheltuielilor bugetare. Dacă nu apar șocuri suplimentare, inflația ar trebui să atingă un vârf în perioada următoare, iar în a doua parte a anului să intre pe un trend de scădere. E posibil să coborâm sub 10% în august-septembrie, când dispare efectul majorării TVA’, a afirmat președintele CFA România.
În opinia sa, șocuri pot veni fie din interior, din cauza parametrilor economici ai României, fie din exterior, în contextul războiului aflat încă în desfășurare, care poate duce la volatilitate ridicată pe piața petrolului. ‘Rămân posibile atât șocuri interne, cât și externe’, consideră președintele CFA România. Rata anuală a inflației a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS).
Declarațiile lui Codirlașu vin în contextul în care inflația se menține la un nivel ridicat, iar autoritățile economice se confruntă cu provocări semnificative. Într-o analiză recentă, economistul șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, a subliniat că inflația globală se află la un nivel alarmant, iar România nu face excepție. Aceasta este influențată nu doar de factorii interni, dar și de prețurile internaționale ale energiei și alimentelor, care continuă să fluctueze dramatic.
De asemenea, economistul Ionuț Dumitru, fost consilier al guvernatorului BNR, a menționat că măsurile de politică monetară, cum ar fi creșterea dobânzilor, pot ajuta la temperarea inflației, dar nu rezolvă problemele structurale de bază ale economiei. ‘Este esențial ca Guvernul să abordeze deficitul bugetar în mod responsabil, altfel, orice măsură de politică monetară riscă să fie ineficientă pe termen lung’, a declarat Dumitru.
În concluzie, situația economică a României necesită o abordare complexă, iar reducerea deficitului bugetar ar putea fi o soluție viabilă pentru a combate inflația pe termen lung. Autoritățile trebuie să analizeze cu atenție impactul măsurilor luate și să fie pregătite să răspundă la eventuale șocuri interne sau externe care ar putea afecta stabilitatea economică.
Este imperativ ca România să dezvolte o strategie fiscală solidă pentru a asigura o creștere economică sustenabilă și stabilitate pe termen lung.