Relația cu antreprenorii se schimbă
Premierul desemnat Eugen Tomac susține că România nu poate abandona obiectivele de reducere a deficitului bugetar și promite continuarea măsurilor de consolidare fiscală, însă fără introducerea unor noi taxe pe muncă sau pe capitalul productiv. Într-un interviu acordat publicației Politico, acesta a declarat că viitorul guvern va urmări reducerea deficitului la 6,2% în 2026 și la 5,1% în 2027, în conformitate cu angajamentele asumate de România. Tomac a afirmat că această traiectorie fiscală „nu este negociabilă” și că executivul va continua restructurarea cheltuielilor publice, în paralel cu refacerea dialogului cu mediul de afaceri.
Premierul desemnat a declarat că una dintre principalele diferențe față de abordările anterioare va fi relația statului cu sectorul privat. „Statul încetează să mai lupte împotriva antreprenorilor”, a spus Tomac, adăugând că va institui un mecanism permanent de consultare cu mediul de afaceri și că va fi realizat un inventar public al autorizațiilor necesare activităților economice, urmând să fie eliminate cele considerate inutile. Potrivit acestuia, antreprenoriatul trebuie încurajat inclusiv în mediul rural, pe care îl vede ca pe un instrument de dezvoltare economică și socială.
Întrebat despre sprijinul politic necesar pentru implementarea reformelor fiscale, Tomac a afirmat că va colabora cu toate partidele pro-europene care acceptă disciplina bugetară și a exclus posibilitatea unei noi expansiuni fiscale. El a susținut însă că ajustările bugetare nu trebuie să ignore categoriile vulnerabile. „Puținele resurse pe care le putem aloca pentru a fi responsabili din punct de vedere fiscal vor merge în această direcție”, a declarat Tomac, referindu-se la sprijinirea pensionarilor și a persoanelor cu venituri reduse. Premierul desemnat a argumentat că dezvoltarea sectorului privat reprezintă principala sursă pentru creșterea nivelului de trai și pentru susținerea programelor sociale.
Tomac a afirmat că respectarea termenului-limită din 31 august pentru îndeplinirea reformelor necesare deblocării fondurilor europene reprezintă o prioritate absolută. Acesta a anunțat că va exercita „presiune maximă” asupra autorităților și contractorilor implicați în proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și a avertizat că nu își permite „vacanțe în timp ce România pierde bani”. De asemenea, a precizat că, dacă Parlamentul nu va adopta la timp reformele necesare, guvernul va utiliza toate instrumentele legale disponibile, inclusiv ordonanțe de urgență acolo unde legislația permite.
În cadrul interviului, Tomac a avertizat că măsurile fiscale percepute ca nedrepte pot alimenta sprijinul pentru partidele extremiste. „Constrângerile fiscale percepute ca fiind nedrepte, constrângeri care afectează cetățeanul mai întâi și privilegiații la urmă, alimentează extremele”, a afirmat el. Tomac susține că statul trebuie să reducă mai întâi propriile privilegii și cheltuieli înainte de a cere sacrificii suplimentare populației și că livrarea unor rezultate concrete în infrastructură, educație, sănătate sau energie poate contribui la reducerea neîncrederii în instituții.
Întrebat despre posibilitatea unei colaborări parlamentare cu AUR, Tomac a exclus un astfel de scenariu. El a declarat că respectă opțiunile electorale ale cetățenilor, însă nu poate accepta formațiuni politice care, în opinia sa, au acționat împotriva intereselor României. De asemenea, a subliniat necesitatea consolidării luptei anticorupție, afirmând că împărtășește poziția președintelui Nicușor Dan potrivit căreia corupția reprezintă un risc pentru securitatea națională. Tomac a pledat pentru mai multă transparență în cheltuirea banilor publici, digitalizarea serviciilor publice și creșterea responsabilității instituțiilor statului.
Premierul desemnat a accentuat că bugetul pentru 2026 se va încheia cu un deficit de 6,2%, în scădere față de 7,6% în 2025, respectând angajamentele asumate de România.
În concluzie, Tomac se angajează să colaboreze cu toate forțele pro-europene pentru a asigura o traiectorie fiscală stabilă și a promova dezvoltarea sectorului privat, esențială pentru creșterea economică a României.