Scăderi semnificative în dotare
Statele Unite intenționează să reducă semnificativ numărul de avioane și nave de război pe care le pun la dispoziție pentru operațiunile NATO în Europa, a relatat vineri New York Times (NYT), citând doi înalți oficiali europeni, conform agenției de știri Reuters, citate de Agerpres. Decizia ar limita capacitatea NATO de a lansa atacuri pe distanțe lungi și de a efectua activități de supraveghere, se arată în articol.
Planul SUA include reducerea numărului de avioane de vânătoare F-16 și F-15E de la aproximativ 150 la 100, precum și reducerea numărului de aeronave de recunoaștere maritimă de la 26 la 15 și eliminarea tuturor celor opt avioane cisternă de realimentare aeriană pe care le-a pus anterior la dispoziția Europei, scrie NYT. De asemenea, planul vizează redistribuirea unui submarin lansator de rachete și a unui portavion, împreună cu mai multe nave de război și zeci de avioane care se alătură misiunilor portavionului.
Unul dintre cele două grupuri de bombardiere alocate anterior pentru apărarea Europei ar putea fi, de asemenea, realocat. Reuters precizează că nu a putut verifica imediat relatarea. NATO și Departamentul Apărării al SUA nu au răspuns deocamdată solicitărilor de comentarii. Comandamentul Estic al SUA a precizat într-un comunicat săptămâna trecută că își va „redimensiona” contribuțiile la Modelul de Forțe NATO, fără a oferi detalii suplimentare.
Administrația președintelui american Donald Trump a acuzat în repetate rânduri guvernele europene că investesc prea puțin în armatele lor și că se bazează prea mult pe protecția SUA, îndemnând în același timp atât Europa, cât și aliații asiatici să majoreze cheltuielile pentru apărare la 3,5% din PIB. Aceste reduceri ar putea afecta în mod direct capacitatea NATO de a reacționa în fața amenințărilor externe, având în vedere că alianța a fost creată după al Doilea Război Mondial pentru a proteja statele membre de amenințările externe, inclusiv de URSS.
Giuseppe Spatafora, expert de la Institutul de Cercetare a Securității din UE, a declarat: „Chiar dacă fiecare dintre aceste reduceri poate fi compensată separat, împreună ele reprezintă o schimbare semnificativă a poziției militare și creează dificultăți pentru pregătirea Europei de a descuraja o gamă largă de amenințări”. Reprezentanții Pentagonului afirmă că redistribuirea forțelor este legată de necesitatea de a se concentra pe regiunea Indo-Pacifică, subliniind astfel schimbările strategice în prioritățile de apărare ale SUA.
Această decizie a SUA a fost comunicată aliaților europeni la începutul lunii iunie și va afecta în mod direct cooperarea militară pe termen lung în cadrul NATO. Reducerea numărului de avioane de vânătoare și a altor echipamente esențiale ridică întrebări cu privire la capacitatea alianței de a răspunde eficient în fața provocărilor actuale, având în vedere tensiunile geopolitice crescute din regiune.
Criticii acestei decizii subliniază faptul că, în contextul actual de incertitudine globală, este esențial ca NATO să mențină o prezență militară robustă în Europa. Aceștia argumentează că o asemenea reducere a forțelor ar putea duce la o percepție de slăbiciune și la o creștere a provocărilor din partea unor actori statali și nestatali. De asemenea, se teme că alianța ar putea deveni mai vulnerabilă în fața amenințărilor emergente, cum ar fi terorismul sau agresiunea militară din partea unor țări precum Rusia.
În concluzie, reducerea sprijinului militar al SUA pentru NATO în Europa reprezintă o schimbare majoră în politica de apărare americană, cu implicații semnificative pentru securitatea regională. Este esențial ca alianța să reevalueze strategiile și să își ajusteze planurile de apărare pentru a face față provocărilor viitoare, având în vedere că stabilitatea Europei depinde în mare măsură de colaborarea eficientă între statele membre ale NATO.
Următorii pași vor include evaluarea impactului acestor reduceri asupra operațiunilor NATO și identificarea modalităților de a întări cooperarea militară în regiune.