Nemulțumiri și revendicări
Medicii legiști din România au organizat proteste în fața Ministerului Sănătății pe 12 iunie 2026, exprimându-și nemulțumirea față de noua lege a salarizării. Conform reprezentanților lor, volumul de muncă a crescut semnificativ, iar salariile reale au scăzut. "Este inacceptabil ca, în condițiile unei munci tot mai intense, să vedem o scădere a veniturilor", a declarat Dr. Ion Popescu, medic legist și purtător de cuvânt al Asociației Medicilor Legiști din România.
Noua lege a salarizării unitare, care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, prevede o reorganizare a salariilor din sectorul bugetar, inclusiv din sănătate. Potrivit Ministerului Muncii, scopul acestei reforme este de a reduce disparitățile salariale și de a aplica principiul „muncă egală, salariu egal”. În acest context, salariul de bază pentru medicii primari va crește la 16.400 lei, iar pentru medicii specialiști la 13.120 lei. Aceste cifre, însă, nu reflectă întotdeauna venitul total, care include sporuri și gărzi.
Conform datelor prezentate de Ministerul Muncii, salariul de bază al unui medic primar ar urma să crească cu aproximativ 16% în 2027, de la o valoare mediană de 14.127 lei în 2026. Cu toate acestea, venitul brut lunar total ar putea să crească doar cu 3%, de la 21.437 lei la 22.016 lei. Această discrepanță se datorează faptului că o parte semnificativă din venitul medicilor provine din sporuri și gărzi, care nu sunt incluse în noile salarii de bază.
Asistenții medicali vor beneficia de o creștere semnificativă a salariului de bază, ajungând la 7.790 lei în 2027, comparativ cu 6.084 lei în 2026, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 28%. Însă, și în acest caz, venitul total nu va crește proporțional, asistenții având un venit brut lunar median estimat de 11.270 lei în 2026, care va urca la 11.788 lei în 2027.
Printre modificările importante aduse de noua lege se numără reorganizarea grilelor salariale, care vor fi consolidate într-una singură. Aceasta va include coeficienți cuprinse între 1 și 8 și va prevedea 12 grade salariale. Ministerul Sănătății va stabili coeficienții în funcție de specificul unității sanitare și de activitatea desfășurată.
Sporurile, care au o pondere semnificativă în venitul angajaților, vor rămâne esențiale, dar se preconizează o reașezare a acestora. De exemplu, sporurile pentru condiții deosebit de periculoase ar putea fi plafonate la 40% sau 50% din salariul de bază, față de niveluri actuale de 85%. Sindicatele, cum ar fi SANITAS, contestă aceste modificări, afirmând că între 50% și 60% dintre angajații din sănătate ar putea avea pierderi de venituri din cauza reducerii sporurilor.
Guvernul a declarat că va introduce o „diferență salarială tranzitorie” pentru angajații care ar putea să aibă un venit mai mic sub noua grilă, asigurându-se astfel că salariile actuale nu vor scădea. Această soluție, însă, nu a fost bine primită de sindicate, care subliniază că o compensație tranzitorie poate însemna înghețarea veniturilor pe termen lung.
Noua lege a salarizării este strâns legată de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care impune finalizarea reformei până la 31 august 2026. Dragoș Pîslaru, ministrul Muncii, a subliniat că reforma este necesară pentru a accesa fonduri europene de aproximativ 770 de milioane de euro.
Consultările cu sindicatele și autoritățile din domeniul sănătății continuă, însă, având în vedere nemulțumirile exprimate, se preconizează că procesul de adoptare a legii nu va fi simplu. Reprezentanții sindicatelor cer o discuție mai profundă și o evaluare a impactului real al reformei asupra veniturilor angajaților din sănătate.
În concluzie, noua lege a salarizării aduce atât oportunități, cât și provocări pentru medicii și asistenții medicali din România.
Deși se promit creșteri salariale, impactul real asupra veniturilor totale rămâne de văzut, iar negocierile cu sindicatele vor continua să fie un aspect esențial în procesul de implementare a acestei reforme.