Sentință așteptată joi
Tribunalul Militar Bucureşti ar putea pronunţa, joi, sentinţa în primă instanţă în Dosarul ’10 August’, în care foşti şefi ai Jandarmeriei sunt judecaţi pentru reprimarea violentă a manifestanţilor la protestul din august 2018, transmite Agerpres. Potrivit procurorului de şedinţă, s-au solicitat pedepse cu închisoarea pentru cei trei foşti şefi ai Jandarmeriei, cu un spor pentru circumstanţe agravante. Colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş şi colonelul Cătălin Sindile se află în centrul acuzaţiilor, fiind acuzaţi de abuz în serviciu. "Este timpul ca aceşti jandarmi să plătească pentru faptele lor", a declarat procurorul.
La ultimul termen de judecată, instanţa ar fi trebuit să asculte ultimul cuvânt al inculpaţilor, însă colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş şi colonelul Cătălin Sindile, dar şi avocaţii acestora nu s-au prezentat în sala de judecată. Această absenţă a fost interpretată ca o încercare de a obţine o amânare a dezbaterilor. Singurul prezent dintre foştii şefi ai Jandarmeriei a fost Laurenţiu Cazan, care a declarat că şi acum, la opt ani de la incidentele din Piaţa Victoriei, consideră că a procedat corect.
Procurorul a solicitat aplicarea unor pedepse cu închisoarea pentru Gheorghe Cucoş şi Cătălin Sindile, în timp ce pentru Laurenţiu Cazan a fost solicitată o pedeapsă mai blândă, de închisoare cu suspendare şi muncă în folosul comunităţii. Motivul acestei cereri a fost atitudinea sa în timpul procesului, fiind singurul dintre cei trei care a dat o declaraţie în faţa instanţei. De asemenea, s-a menţionat că pentru una dintre infracţiuni a intervenit prescripţia.
În opinia procurorului, chiar dacă o parte dintre fapte s-au prescris, jandarmii trebuie să plătească daune morale către protestatarii care au avut de suferit în urma intervenţiei în forţă a autorităţilor. În luna august 2023, foştii şefi ai Jandarmeriei au fost trimişi în judecată de procurorii Secţiei Militare a Parchetului General în dosarul privind protestul din 10 august 2018, 312 persoane vătămate constituindu-se părţi civile în proces.
Colonelul (r) Gheorghe Sebastian Cucoş, fost şef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurenţiu Cazan, fost adjunct al directorului general al Jandarmeriei Capitalei, în prezent ofiţer în cadrul acestei structuri, şi colonelul Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al şefului Jandarmeriei Române, sunt acuzaţi de abuz în serviciu. În acelaşi dosar, au fost trimişi în judecată alţi 13 ofiţeri şi subofiţeri de la Jandarmeria Capitalei, acuzaţi de purtare abuzivă sau complicitate la această infracţiune.
Conform anchetei, colonelul Laurenţiu Cazan, în calitate de comandant al acţiunii, precum şi Gheorghe Cucoş şi Ionuţ Sindile, în calitate de coordonatori ai aceleaşi acţiuni, şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu. Aceştia au ordonat efectivelor de jandarmi din subordine, cu încălcarea dispoziţiilor legale, intervenţia în forţă în vederea dispersării întregii mase de protestatari prezente în Piaţa Victoriei – aproximativ 30.000 de persoane – intervenţie pe care ulterior au şi condus-o.
Procurorii susţin că intervenţia în forţă a jandarmilor împotriva întregii mase a protestatarilor din Piaţa Victoriei, în data de 10 august 2018, a fost nelegală şi nejustificată. Folosirea de către forţele de ordine a unor dispozitive din dotare – bastoane de cauciuc, scuturi de protecţie, spray-uri lacrimogene, grenade de mână cu efect acustic şi iritant lacrimogen, pulverizatoare de capacitate mărită şi cartuşe – poate fi considerată drept un tratament „inuman” şi „degradant”.
În contextul acestui proces, este important de menţionat că dezbaterile au fost intens mediatizate, iar opinia publică urmăreşte cu atenţie desfăşurarea acestora. Sentinţa care va fi pronunţată joi va avea implicaţii semnificative asupra încrederii cetăţenilor în justiţie, dar şi asupra relaţiei dintre autorităţi şi societate.
În concluzie, pronunţarea sentinţei în Dosarul ’10 August’ este aşteptată cu mare interes, având în vedere gravitatea acuzaţiilor aduse foştilor şefi ai Jandarmeriei.
Indiferent de decizia instanţei, este clar că acest caz va continua să fie un subiect de dezbatere în societatea românească, subliniind nevoia de responsabilitate şi transparenţă în acţiunile autorităţilor.