Reacția președintelui Grosu
Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a catalogat joi intenţia Tiraspolului de a interzice termenul „Transnistria” pentru a denumi regiunea de peste Nistru drept „o acţiune de coerciţie” şi a avertizat autorităţile separatiste „să nu pună la încercare” răbdarea cetăţenilor. „Oamenii, când nu pot soluţiona problemele concrete şi vitale, de zi de zi, ale oamenilor, atunci inventează tot felul de acţiuni de coerciţie. (…) Eu zic să nu încerce răbdarea şi să lase cetăţenii în pace”, a declarat Igor Grosu, citat de NewsMaker, preluată de News.ro.
Utilizarea termenului „Transnistria” a fost déjà interzisă în regiunea transnistreană în septembrie 2024, fiind echivalată de Tiraspol cu promovarea nazismului. Se menţiona că fac excepţie situaţiile în care termenul este utilizat în materiale care contribuie la formarea unei atitudini negative faţă de nazism şi extremism. Recent, în parlamentul regiunii separatiste a fost înregistrat un „proiect de lege” care vizează extinderea interdicţiei. Potrivit documentului, utilizarea sintagmei în discursuri publice, publicaţii, opere sau materiale de presă va fi sancţionată indiferent de limba în care este folosită. Autorii iniţiativei au argumentat că actuala lege permite sancţionarea doar a formei în limba rusă a cuvântului „Transnistria”. Potrivit acestora, această limitare îngreunează aplicarea prevederilor legale, motiv pentru care propun ca interdicţia să fie extinsă pentru toate limbile.
Biroul pentru politici de reintegrare al guvernului de la Chişinău a reacţionat spunând că iniţiativa este o dovadă că autorităţile nerecunoscute de la Tiraspol continuă aprofundarea cenzurii în stânga Nistrului, rusificarea şi autoizolarea regiunii. Această poziţie a fost susţinută şi de mai mulţi experţi în drept internaţional, care consideră că astfel de măsuri contravin normelor internaţionale privind libertatea de exprimare. "Acest demers nu face altceva decât să amplifice sentimentul de nesiguranţă în rândul populaţiei", a afirmat expertul Mihai Cernăuţeanu, de la Universitatea din Chişinău.
În istoriografia sovietică şi rusă, termenul „Transnistria” desemnează administraţia civilă instituită de România în perioada 1941-1944 pe teritoriile ocupate dintre Nistru şi Bug, cu centrul administrativ la Odesa. Această entitate a inclus teritorii din actualele regiuni ucrainene Odesa, Viniţa şi Mikolaiv, precum şi zona transnistreană a Republicii Moldova. Transnistria este considerată, astfel, unul dintre locurile unde s-a desfăşurat Holocaustul, aici funcţionând lagăre de concentrare şi ghetouri în care au fost deportaţi, inclusiv din Basarabia şi Bucovina, zeci de mii de evrei.
În limba română, termenul „Transnistria” este folosit ca denumire istorică şi geografică a teritoriului de peste Nistru şi are un sens similar cu termenul rusesc „Pridnestrovie” (Приднестровье). Din acest motiv, în spaţiul românesc el nu este perceput în mod obişnuit cu aceeaşi încărcătură negativă pe care i-o atribuie autorităţile de la Tiraspol. Denumirea oficială pe care o folosesc autorităţile din teritoriul separatist este Republica Moldovenească Nistreană (RMN).
Aceste evenimente sugerează o tensiune crescândă între autoritățile de la Tiraspol și Chișinău, iar inițiativa de interzicere a termenului „Transnistria” reflectă nu doar dorința de a controla narațiunea istorică, ci și provocările cu care se confruntă populația locală în fața cenzurii.
În acest context, este esențial ca autoritățile moldovene să continue să monitorizeze situația și să acționeze în conformitate cu normele internaționale pentru a proteja drepturile cetățenilor din regiunea transnistreană.