Analiza prescripției dosarelor penale
Demontează narațiunea reprezintă subiectul principal al acestui articol. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat pe 9 iunie 2026 o analiză detaliată care contestă acuzațiile conform cărora judecătorii ar fi responsabili pentru închiderea dosarelor penale din cauza prescripției. Conform datelor centralizate, în peste 70% din cazurile analizate, termenul de prescripție a fost consumat în totalitate înainte ca dosarele să ajungă efectiv în instanță. "Judecătorii au aplicat legea, nu au creat vidul legislativ" a declarat un reprezentant al CSM, subliniind că instanțele nu pot fi ținute responsabile pentru întârzierile din faza de urmărire penală.
Hotărârea CSM se bazează pe analiza a 12.531 de dosare, vizând 14.584 de infracțiuni, în care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale, după Decizia CCR nr. 358/2022. Potrivit datelor, în 3.079 de cazuri, adică 21,11% din total, prescripția era deja împlinită la momentul sesizării instanței. Acest lucru sugerează că, în multe dintre aceste cazuri, judecătorii nu au avut nicio contribuție la consumarea termenului de prescripție.
CSM a subliniat că, pentru infracțiunile în care termenul de prescripție s-a împlinit în timpul judecății, 73,48% din timpul relevant a fost consumat în faza de urmărire penală. "Aceste date contrazic narațiunile promovate de politicieni și anumiți jurnaliști care afirmă că judecătorii sunt cei care scapă corupții", a afirmat CSM.
Analiza a evidențiat și că, în perioada de după Decizia CCR nr. 358/2022, au fost trimise în judecată 878 de dosare penale, în care termenul de prescripție urma să se împlinească într-un interval incompatibil cu procedurile normale de judecată. CSM a arătat că, în 503 cazuri, prescripția s-a împlinit în decurs de o lună de la sesizarea instanței. Acest fapt arată că organele de urmărire penală au avut obligația de a clasifica aceste cauze.
Critica CSM față de organele de urmărire penală subliniază că, în loc să se abordeze eficiența urmăririi penale, se pune presiune pe judecători. "Instanțele au ajuns să suporte responsabilitatea publică pentru o situație generată, în multe cazuri, anterior judecății", a declarat un expert în drept penal.
CSM a subliniat că, în ciuda încetării proceselor penale din cauza prescripției, instanțele continuă să soluționeze latura civilă a cauzelor. Conform datelor, instanțele au admis acțiuni civile pentru recuperarea unor sume totale de aproximativ 1,6 miliarde de lei, 35 milioane de euro și 1,4 milioane de dolari. Aceste cifre contrazic ideea că prescripția ar însemna automat abandonarea răspunderii civile.
Analiza CSM a fost publicată într-un context de intensificare a criticilor la adresa justiției, iar instituția a acuzat că judecătorii au fost transformați în ținte publice pentru o problemă juridică complexă. "Judecătorii nu pot fi considerați complici în absența unor soluții legislative adecvate", a declarat un alt reprezentant al CSM.
De asemenea, CSM a cerut o discuție serioasă despre eficiența urmăririi penale, responsabilitatea instituțiilor care gestionează dosarele și limitele discursului politic în ceea ce privește independența justiției. "Este esențial să ne concentrăm pe calitatea anchetelor și pe momentul trimiterii în judecată", au concluzionat reprezentanții CSM.
În concluzie, această analiză detaliată arată că prescripția nu poate fi utilizată ca o armă politică împotriva judecătorilor, iar discuția despre eficiența sistemului judiciar trebuie să se axeze pe responsabilitățile corecte ale fiecărei părți implicate în procesul penal.