Vicepreședintele ANCMMR critică plafonarea adaosului

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Deputatul a votat prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până în 2026, măsura contestată de ANCMMR. Vicepreședintele organizației, Feliciu Paraschiv, a subliniat efectele negative ale acestei intervenții pe piață, susținând că aceasta contribuie la creșterea prețurilor altor produse. Ministrul Agriculturii a argumentat că plafonarea este necesară din cauza inflației.

EN

Brief

Romanian deputies voted to extend the price cap on basic food items until the end of 2026, a measure criticized by the National Association of Small and Medium Traders. Vice President Feliciu Paraschiv stated that the cap creates market distortions and leads to higher prices for non-capped products. The Agriculture Minister argued that the cap is necessary due to inflation concerns.

Vicepreședintele ANCMMR critică plafonarea adaosului
Sursa foto: ziare.com

Controverse privind prelungirea măsurii

Deputații au votat miercuri, 10 iunie 2026, prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la finalul anului 2026, însă măsura continuă să fie contestată de reprezentanții comercianților. Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), a declarat la Digi24 că plafonarea produce „distorsiuni” în piață și contribuie la scumpirea altor produse care nu sunt incluse pe lista alimentelor plafonate. "Din păcate, poziția noastră rămâne neschimbată, pentru că noi nu suntem de acord și nu am fost niciodată de acord cu intervenția brutală pe o piață care ar trebui să fie liberă, o piață concurențială, unde prețurile sunt așezate în funcție de cerere și ofertă. Pentru că apar niște distorsiuni ale pieței și aici discutăm de efectul de waterbed, discutăm despre reducerea unei concurențe reale, pentru că în momentul în care se fixează niște limite maxime de adaos, comercianții au mai puțin spațiu ca să concureze cu strategii proprii de preț", a declarat vicepreședintele ANCMMR la Digi24.

Acesta susține că unul dintre principalele efecte ale plafonării a fost creșterea prețurilor pentru alte categorii de produse care nu sunt incluse în schemă. "Consecința cea mai mare pe care am văzut-o a fost efectul de waterbed, când au crescut prețurile la niște produse care nu erau supuse plafonării, mai mult decât ar fi trebuit. Și aici mă refer, așa cum a văzut toată lumea, la detergenți, la cosmetice, la produse de uz casnic, toate sunt mai scumpe decât ar trebui ca să compenseze cumva zona asta de plafonare", a afirmat Paraschiv.

Întrebat dacă eliminarea plafonării ar putea duce la ieftinirea altor produse, reprezentantul comercianților a spus că prețurile s-ar regla natural prin mecanismele pieței: "Cu siguranță toate prețurile se vor așeza acolo unde le așează cererea și oferta. Exact ca în orice democrație liberă și în orice economie de piață liberă". Acesta a dat exemplul produselor de uz casnic, despre care spune că sunt în prezent mai scumpe decât ar fi în mod normal. "În momentul ăsta, când cumpărăm o hârtie igienică, are un preț mai mare decât ar fi în mod normal, dacă nu ar exista plafonare", a explicat el.

Vicepreședintele ANCMMR a mai afirmat că plafonarea nu este soluția pentru reducerea inflației și a atras atenția că măsura a fost introdusă în 2023, într-o perioadă în care inflația depășea 10%. "Problema este că nu plafonarea reglează inflația. Sunt alte aspecte. Și noi am venit cu soluții, dar toată lumea nu le ia în calcul. Soluția este să găsim o metodă prin care produsul românesc să existe mai mult în coșul de cumpărături al clienților. Adică oamenii să cumpere mai mult produs românesc. Pentru că orice produs pe care-l importăm crește deficitul de balanță. Orice produs pe care-l cumpărăm și este fabricat în România scade deficitul de balanță, pentru că banii rămân aici și se învârt aici", a explicat acesta.

Plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a fost prelungită până la finalul anului 2026, ceea ce înseamnă că țara noastră ajunge la 3 ani de adaos comercial plafonat la această categorie de produse. Camera Deputaților a adoptat miercuri, 10 iunie 2026, proiectul de lege, în calitate de for decizional, cu 292 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și o abținere. Măsura urma să expire la finalul lunii iunie și se aplică pentru 17 categorii de produse alimentare considerate de bază: pâine albă simplă (300–500 g), lapte de consum 1 litru (1,5% grăsime, fără UHT), brânză telemea de vacă vrac, iaurt simplu de vacă (3,5% grăsime, maximum 200 g), smântână, făină albă de grâu „000”, mălai, ouă de găină calibrul M, carne proaspătă de pui, carne proaspătă de porc, ulei de floarea-soarelui, cartofi proaspeți albi, legume proaspete vrac, fructe proaspete vrac, zahăr alb tos, unt și magiun.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a susținut că măsura trebuie menținută atât timp cât inflația continuă să afecteze bugetele familiilor. ”Am cerut prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la sfârșitul anului. UDMR a susținut constant în ultimii ani că, atât timp cât inflația ridicată continuă să pună presiune asupra bugetelor familiilor, plafonarea adaosului comercial pentru alimentele de bază trebuie menținută”, a transmis ministrul interimar al Agriculturii într-o postare pe Facebook. Plafonarea adaosului comercial la alimente a fost introdusă inițial prin OUG 67 în iunie 2023 pentru o durată de 90 de zile.

Apoi a fost prelungită succesiv prin mai multe OUG-uri, ultima fiind valabilă până pe 30 iunie 2026.