Controverse privind deblocarea fondurilor
Ungaria a transmis Comisiei Europene versiunea revizuită a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-un pas esențial pentru accesarea celor 16,4 miliarde de euro din fondurile europene blocate în ultimii ani din cauza preocupărilor legate de corupție și statul de drept. În paralel, mai mulți eurodeputați cer explicații și transparență cu privire la acordul încheiat între Bruxelles și noul guvern de la Budapesta pentru deblocarea banilor. Potrivit Euronews, actualul prim-ministru, Péter Magyar, a câștigat alegerile generale din aprilie, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán. În perioada mandatului acestuia, Bruxellesul a suspendat accesul Ungariei la fonduri europene din cauza îngrijorărilor privind corupția și statul de drept.
În urmă cu două săptămâni, Magyar a convenit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, deblocarea a 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria. Din această sumă, 10 miliarde de euro provin din Mecanismul european de Redresare și Reziliență creat după pandemie, fonduri care expiră dacă nu sunt utilizate până la sfârșitul lunii august. „Putem confirma că Ungaria a transmis oficial Planul său actualizat de Redresare și Reziliență”, a declarat pentru Euronews purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Balázs Ujvári.
Conținutul planului revizuit nu a fost făcut public. Péter Magyar a declarat anterior că acesta va include proiecte de infrastructură energetică, reconstrucția căilor ferate și programe pentru locuințe. Ungaria trebuie acum să îndeplinească un set complex de condiții înainte de a putea accesa fondurile, inclusiv 27 de etape care vizează statul de drept și măsurile anticorupție. „Planul revizuit al Ungariei conține reforme într-o gamă largă de domenii, inclusiv măsuri pentru combaterea corupției și remedierea problemelor legate de statul de drept”, a adăugat Ujvári. „Planul include, de asemenea, investiții care vor sprijini sectoare-cheie precum energia, locuințele, transporturile și întreprinderile mici și mijlocii.”
Planul urmează să fie aprobat de Consiliul UE în luna iulie. Între timp, guvernul ungar a transmis Parlamentului un pachet de proiecte legislative și amendamente pentru a îndeplini condițiile impuse de Uniunea Europeană în domeniul anticorupției și al statului de drept. Printre măsuri se numără modificări privind administrarea fundațiilor de interes public și extinderea mandatului Autorității pentru Integritate, organismul anticorupție al Ungariei. De asemenea, Ungaria introduce pedepse cu închisoarea pentru funcționarii publici care încalcă regulile privind declarațiile de avere. Parlamentul este așteptat să voteze legislația printr-o procedură accelerată.
Comisia pentru control bugetar din Parlamentul European a invitat mai mulți comisari europeni la o audiere programată pentru 14 iulie, dedicată deblocării fondurilor înghețate. Mai mulți eurodeputați din această comisie, care supraveghează cheltuirea fondurilor europene, cer transparență cu privire la acordul politic dintre Comisia Europeană și Ungaria. Eurodeputatul german din partea Verzilor, Daniel Freund, a descris întâlnirea dintre Ursula von der Leyen și Péter Magyar drept un exercițiu de relații publice. „După ani de corupție sistemică și dificultăți economice, Ungaria are, fără îndoială, nevoie de aceste fonduri”, a declarat Freund. „Și înțeleg că Magyar dorește să obțină rapid un succes politic. Însă, după conferința de presă comună a lui Magyar și von der Leyen, un eveniment de PR atent regizat, încă nu avem detalii concrete.”
El a cerut clarificări privind angajamentele asumate de Ungaria și dacă Executivul european și-a modificat criteriile pentru deblocarea banilor. „Atât von der Leyen, cât și Magyar insistă că s-a ajuns la un acord. Acum, Parlamentul cere claritate. Nu vorbim despre mărunțiș, ci despre 16 miliarde de euro din banii contribuabililor”, a adăugat eurodeputatul. Până în prezent, Comisia Europeană nu a publicat niciun document oficial care să detalieze acordul încheiat cu Ungaria privind eliberarea fondurilor europene înghețate.
Noul șef al Executivului, Péter Magyar, a subliniat „importanța istorică” a unor reforme menite să sporească controlul asupra patrimoniului politicienilor, potrivit EFE. Totodată, reformele atribuie mai multe competențe Autorității pentru Integritate, care examinează declarațiile de avere ale acestora. Reforma prevede că deputații, membrii guvernului și alți înalți funcționari pot fi condamnați la până la 2 ani de închisoare dacă nu își declară toate bunurile și proprietățile imobiliare. De asemenea, sunt modificate mai multe legi de combatere a corupției pentru a impune, de exemplu, o mai mare transparență entităților publice și anumitor operațiuni bancare.
Obiectivul guvernului este de a abroga dispozițiile adoptate în cei 16 ani de guvernare ai lui Orbán (2010-2026). Comisia Europeană a considerat aceste dispoziții încălcări ale statului de drept, ceea ce a dus la blocarea acestor fonduri. Reformele vor suspenda sau transforma zeci de fundații private finanțate din fonduri de stat, create de Orbán pentru a administra universități și alte entități de interes public. Partidul lui Magyar, Tisza, a câștigat alegerile din 12 aprilie și deține o majoritate de 70 % în Parlament.
„Am auzit ani de zile de la guvernul anterior că Uniunea Europeană reține fonduri comunitare din motive politice, că este vorba de imigrația ilegală sau de Ucraina”, a afirmat Magyar marți seara. Premierul a anunțat că pachetul a fost prezentat Parlamentului. Bruxelles a înghețat un total de 17 miliarde de euro destinate Ungariei în timpul mandatelor lui Orbán. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat la sfârșitul lunii mai deblocarea a 16,4 miliarde de euro pentru Ungaria, după săptămâni de negocieri cu Magyar.
Guvernul ungar are termen până la 31 august să îndeplinească condițiile impuse de Bruxelles pentru deblocarea acestor fonduri.