Studiu: 75% angajatori diferă salariile pe posturi similare

Un studiu recent realizat de Reveal Marketing Research pentru Up România evidenţiază un decalaj semnificativ în percepţia transparenţei şi echităţii salariale între angajatori şi angajaţi. Conform datelor, 76% dintre angajatori recunosc existenţa diferenţelor salariale între angajaţi cu roluri similare, explicându-le prin factori precum performanţa şi experienţa profesională. În contrast, 59% dintre angajaţi consideră că diferenţele salariale sunt nejustificate, iar doar 27% au încredere în echitatea sistemului salarial. "Principala provocare pentru companii nu este existenţa diferenţelor salariale, ci capacitatea de a le explica într-un mod clar şi credibil", a declarat Elena Pap, CEO Eurasia Upcoop Group și Up România.

Studiul arată că 72% dintre angajaţi sunt familiarizaţi cu noile cerinţe legislative europene referitoare la transparenţa salarială. De asemenea, 8 din 10 angajaţi afirmă că ar prefera să aplice la companii care îşi publică salariile şi beneficiile în anunţurile de recrutare. În acest context, 52% dintre angajatori se declară familiarizaţi cu Directiva privind transparenţa salarială, însă doar 19% consideră că mediul de afaceri din România este pregătit pentru implementarea acesteia.

Analizând comunicarea politică salarială, 96% dintre angajatori afirmă că îşi comunică politicile salariale cel puţin parţial, iar 43% consideră că o fac într-un mod transparent. Cu toate acestea, jumătate dintre angajaţi percep aceste comunicări ca fiind deficitare. Doar 49% dintre angajaţi consideră că regulile de stabilire a salariilor sunt clare, iar 33% nu au acces la informaţii salariale esenţiale, cum ar fi intervalele salariale şi criteriile de performanţă. Deficienţele de acces sunt mai pregnante în rândul angajaţilor entry-level (48%) şi în IMM-uri (39%).

Mai mult, doar 30% dintre angajatori dispun de procese de salarizare standardizate, 33% au grile salariale complete, iar 21% au politici salariale formalizate. Principalele provocări în implementarea Directivei includ costurile, complexitatea sistemelor de compensare şi gestionarea reacţiilor angajaţilor, mai ales în rândul companiilor mari, cu peste 250 de angajaţi.

Priorităţile angajatorilor pentru următoarele 12 luni includ revizuirea pachetelor de beneficii (43%), definirea grilelor salariale (31%) şi pregătirea managerilor (31%). Aceste acţiuni sugerează o concentrare pe consolidarea fundamentelor necesare pentru a putea comunica transparent. De asemenea, 41% dintre angajaţi afirmă că ar accepta un salariu uşor mai mic pentru o companie percepută ca transparentă, în special angajaţii mid-level (53%) şi cei din multinaţionale (47%).

Studiul arată că 80% dintre angajaţi ar prefera să aplice la un angajator care publică salariile în anunţuri, iar 43% spun că transparenţa le-ar creşte încrederea în companie. În schimb, doar 21% dintre angajatori consideră transparenţa salarială ca un avantaj major pentru brandingul angajatorului, deşi recunosc efectele pozitive asupra atractivităţii în recrutare. Riscurile percepute includ nemulţumiri (49%) şi conflicte interne (42%), fiind îngrijorări mai mari în companiile mari.

Beneficiile contribuie semnificativ la percepţia unui salariu corect pentru 33% dintre angajaţi, iar 64% apreciază că aceste beneficii sunt comunicate transparent. Abordarea predominantă a angajatorilor pentru a gestiona diferenţele salariale este alinierea graduală a salariilor în timp (36%), o strategie mai frecvent utilizată de organizaţiile mari (53%) şi multinaţionale (49%). Totuşi, 22% dintre angajatori recunosc că nu au o abordare clară pentru gestionarea acestor diferenţe.

În ceea ce priveşte diferenţele salariale de gen, 73% dintre companii afirmă că iau măsuri pentru corectarea acestora, cu procese mai mature în cazul multinaţionalelor. În plus, 30% dintre organizaţii ajusteză parţial salariile angajaţilor care revin din concediul de maternitate, iar doar 15% aliniază remuneraţia la nivelul pieţei sau al echipei.

Studiul a fost realizat în luna mai 2026, pe un eşantion de 1.200 de respondenţi din mediul urban, dintre care 800 angajaţi şi 400 angajatori (specialişti HR, manageri şi antreprenori).

Colectarea datelor a fost realizată online, prin interviuri auto-administrate, iar durata medie de completare a chestionarului a fost de 15-20 de minute.