Sondaj în 15 țări europene
Relațiile dintre reprezintă subiectul principal al acestui articol. Potrivit unui sondaj publicat pe 10 iunie 2026 de Consiliul European pentru Relații Externe, doar 11% dintre europeni văd Statele Unite ca pe un aliat al Uniunii Europene. Acest procent reprezintă un minim istoric, fiind mai mic chiar decât cel de 22% înregistrat în noiembrie 2024, conform MEDIAFAX. Rezultatele sondajului au fost publicate înaintea summiturilor G7 și NATO, subliniind o scădere semnificativă a încrederii europenilor în Washington ca partener de securitate, conform Reuters.
În cadrul acestui sondaj, au fost chestionați cetățeni din 15 țări europene, printre care Austria, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția și Regatul Unit. Respondentii, cu vârste de peste 18 ani, au fost întrebați despre percepțiile lor cu privire la relațiile transatlantice și securitatea europeană.
Majoritatea respondenților din toate țările chestionate și-au exprimat îndoielile cu privire la capacitatea Statelor Unite de a interveni în apărarea lor în cazul unui atac. De asemenea, marea majoritate a europenilor, cu excepția cetățenilor din Bulgaria, consideră că relațiile dintre SUA și Europa s-ar îmbunătăți odată cu plecarea președintelui Donald Trump de la putere.
În ceea ce privește geopolitica europeană, europenii continuă să susțină Ucraina ca aliat sau partener strategic, deși consensul se slăbește în privința trimiterii de trupe de menținere a păcii în Ucraina după război sau a extinderii Uniunii Europene spre est. Această reticență reflectă o preocupare mai largă legată de angajamentele militare și de resursele necesare.
De asemenea, europenii s-au pronunțat în favoarea reducerii dependenței de echipamentele militare americane, preferând alternativele europene. Țările precum Danemarca, Olanda și Suedia au înregistrat cel mai mare sprijin pentru „achiziționarea de produse europene”, ceea ce sugerează o dorință de consolidare a industriei de apărare locale.
Din perspectiva cheltuielilor de apărare, majoritatea respondenților consideră că guvernele naționale ar trebui să crească bugetele destinate apărării. Singura excepție notabilă este Italia, unde mai mult de jumătate dintre cetățeni se opun creșterii cheltuielilor în acest domeniu.
Aproape 5 din 10 europeni (47%) sprijină ideea împrumuturilor colective ale Uniunii Europene pentru finanțarea inițiativelor de apărare. Cel mai puternic sprijin pentru această inițiativă vine din Portugalia (59%), Danemarca (56%) și Țările de Jos (55%).
Pe de altă parte, Polonia a fost o excepție, unde majoritatea cetățenilor au susținut creșterea achizițiilor de arme din SUA, în timp ce Germania, Italia și Ungaria au arătat opinii semnificativ împărțite. De asemenea, cetățenii din Italia, Austria și Germania s-au opus reducerii cheltuielilor publice pentru a crește bugetele în industria de apărare, italienii fiind cei mai vocali, cu o opoziție de 63%.
În ceea ce privește politica energetică, un procent de 44% dintre europeni s-au declarat împotriva reluării importurilor de petrol și gaze din Rusia, chiar și în contextul creșterii costurilor energetice.
Această tendință indică o schimbare în prioritățile europene, reflectând o dorință de diversificare și de reducere a dependenței de sursele energetice din Rusia.