O casă de 3 metri lățime, construită în locul unui garaj, se vinde cu peste 630.000 de euro

Recent, o proprietate atipică din București, o casă de doar 3 metri lățime, a fost listată pe piața imobiliară cu un preț de peste 630.000 de euro. Conform anunțului, aceasta a fost construită pe amplasamentul unui fost garaj, ceea ce a stârnit discuții aprinse în rândul experților imobiliari și al potențialilor cumpărători. 'Este o abordare inovatoare, dar ridică întrebări cu privire la viabilitatea pe termen lung și la normele urbanistice', a declarat Mihai Radu, expert în imobiliare la Universitatea București.

Această proprietate, care se află în sectorul 2 al capitalei, este un exemplu al unei tendințe emergente în domeniul construcțiilor, unde spațiile mici devin din ce în ce mai populare. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în 2025, numărul autorizațiilor de construire pentru locuințe de dimensiuni reduse a crescut cu 15% față de anul anterior. Această creștere sugerează o schimbare în preferințele consumatorilor, care caută soluții de locuit mai accesibile în orașele mari.

Criticii acestui tip de construcție susțin că, în ciuda atracției sale financiare, o astfel de casă nu respectă toate reglementările urbanistice și poate afecta calitatea vieții locatarilor. 'Un spațiu atât de mic poate deveni rapid sufocant, iar lipsa de aerisire și lumină naturală poate genera probleme de sănătate', a adăugat Radu. Această opinie este susținută și de alți experți, care consideră că, deși tendințele de micșorare a dimensiunilor locuințelor pot răspunde unei cereri crescute, acestea trebuie să fie bine reglementate.

Pe de altă parte, există și voci care salută inițiativele de a transforma spațiile neutilizate în locuințe. Românii se confruntă cu o criză a locuințelor accesibile, iar utilizarea unor spații mai mici poate fi o soluție temporară. 'Un garaj poate fi transformat într-o locuință funcțională, care să răspundă nevoilor unei familii mici sau ale unei persoane singure', a afirmat Andreea Popescu, arhitectă și specialist în urbanism.

Comparativ cu alte țări europene, cum ar fi Olanda sau Suedia, unde construcțiile de dimensiuni reduse sunt mai frecvente și bine reglementate, România se află încă în întârziere în privința adoptării unor politici eficiente în domeniul locuințelor. În Olanda, de exemplu, autoritățile locale permit construirea de locuințe de mici dimensiuni în zonele urbane, cu scopul de a stimula dezvoltarea sustenabilă și de a reduce presiunea asupra pieței imobiliare.

În concluzie, vânzarea acestei case de 3 metri lățime ridică întrebări importante despre viitorul pieței imobiliare din România. Deși inovative, aceste soluții de locuire trebuie să fie însoțite de reglementări corespunzătoare pentru a asigura confortul și siguranța locatarilor.

Următorii pași ar trebui să includă dezbateri publice și inițiative legislative care să abordeze aceste noi tendințe în construcții.