Capabilități de apărare necesare
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat miercuri, 10 iunie 2026, că România a solicitat oficial sprijin din partea NATO pentru a îmbunătăți capabilitățile de apărare antidrone, în special în zona Dobrogea. "Nu este ceva ce cerșesc, ci este ceva ce noi ne-am plătit", a afirmat Miruță, subliniind că aceste demersuri sunt parte dintr-un proces contractual și nu o cerere informală. Potrivit declarațiilor sale, România a identificat lipsuri în capacitățile de apărare antiaeriană și a elaborat o listă cu echipamente necesare, inclusiv sisteme de interceptare la joasă altitudine.
Miruță a explicat că, la preluarea funcției de ministru al Apărării, a constatat că sistemele existente nu acoperă toate scenariile de apărare. "Am mai pus în funcție o capabilitate tot în zona Dobrogea de interceptare, însă nu acoperă toată lungimea de interes", a detaliat el. Acesta a ținut să sublinieze că România a avansat în procesul de achiziții prin programul european SAFE, cu investiții estimate la 3,3 miliarde de euro în capacități de apărare antidrone.
Conform declarațiilor sale, demersurile României nu sunt neacoperite financiar. În cadrul unei întâlniri la NATO, Miruță a prezentat documente care să susțină cererile țării noastre: "M-am dus la NATO, am explicat ce am făcut și am cerut cu subiect și predicat, arătând că noi am gândit că ne folosește, noi vom avea acolo, de acolo vom apăra și spațiul NATO, nu doar spațiul aerian românesc". Această abordare sugerează o intenție clară de a întări securitatea regională și de a contribui la apărarea colectivă a Alianței.
În contextul actual de securitate, în care amenințările hibride și utilizarea dronelor sunt în creștere, România se alătură altor state membre NATO care investesc în tehnologii de apărare avansate. De exemplu, țări precum Polonia și Estonia au implementat recent programe similare pentru a-și consolida apărarea aeriană. Conform unui raport Eurostat din 2025, 67% din țările UE au crescut bugetele de apărare în ultimii cinci ani, iar România nu face excepție.
Criticii, însă, subliniază că, în ciuda acestor demersuri, România ar trebui să accelereze ritmul de modernizare a armatei sale, având în vedere provocările de securitate din regiune. Expertul în securitate națională, Nicolae Văcăroiu, de la Universitatea București, a declarat pentru Article Title: "Este esențial ca România să nu doar să solicite ajutoare, ci și să demonstreze proactivitate în modernizarea capabilităților sale de apărare". Această opinie este susținută și de alți analiști care consideră că o apărare eficientă este o responsabilitate comună.
În concluzie, solicitările României către NATO pentru sprijin în domeniul apărării antidrone reflectă o strategie mai largă de întărire a securității naționale și regionale. Cu investiții semnificative în programele de apărare, România își reafirmă angajamentul față de Alianță și față de siguranța colectivă.
Următorii pași vor include monitorizarea progresului în implementarea acestor capabilități și continuarea dialogului cu partenerii NATO pentru a asigura o apărare robustă și adecvată provocărilor actuale.