Finanțare de la primării
Camera Deputaților a adoptat miercuri, 10 iunie 2026, cu majoritate de voturi, un proiect de lege care permite autorităților publice locale să finanțeze din bugetele proprii cheltuielile necesare pentru reparații și întreținere la blocuri, la solicitarea asociațiilor de proprietari. Potrivit declarațiilor făcute de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, acest act normativ este esențial pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit în clădirile vechi, care au fost, de-a lungul anilor, supuse degradării. "Este momentul să ne îndreptăm atenția asupra acestor imobile care necesită intervenții urgente pentru siguranța cetățenilor", a declarat Cseke.
Actul normativ vizează completarea articolului 21 din Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă. Camera Deputaților a fost for decizional, după ce proiectul fusese adoptat anterior de Senat. Conform noilor reglementări, autoritățile deliberative ale administrației publice locale pot aproba, prin hotărâre, finanțarea din bugetele locale a cheltuielilor necesare pentru reparații și întreținere, respectiv realizarea lucrărilor de reparații și întreținere, după caz, a fondului privat de adăpostire situat în condominii de tip bloc. Această măsură vine în contextul în care tot mai multe dintre aceste clădiri sunt în pericol de prăbușire din cauza neglijării.
Statisticile recente arată că aproximativ 40% din locuințele din România sunt situate în clădiri construite înainte de 1989, multe dintre ele necesitând lucrări de reabilitare. Conform Institutului Național de Statistică (INS), în 2025, aproape 30% din clădirile vechi din România nu au beneficiat de lucrări de reparație capitală în ultimii 20 de ani. Această situație a fost subliniată și de experți din domeniul construcțiilor, care au avertizat asupra riscurilor pe care le implică locuirea în astfel de condiții.
În județul Cluj, de exemplu, autoritățile locale au început deja să aloce fonduri pentru reabilitarea blocurilor vechi, iar primarul Emil Boc a declarat că "investițiile în infrastructură sunt esențiale pentru siguranța cetățenilor". În schimb, în București, unde problema clădirilor degradate este mai acută, autoritățile au întâmpinat dificultăți în mobilizarea fondurilor necesare, ceea ce a generat critici din partea locuitorilor.
Comparativ cu alte țări din Uniunea Europeană, România se află într-o situație defavorabilă în ceea ce privește reabilitarea clădirilor vechi. De exemplu, în Polonia, statul a implementat un program de reabilitare a locuințelor care a avut un impact pozitiv asupra calității vieții cetățenilor. De asemenea, în Ungaria, guvernul oferă subvenții pentru renovarea clădirilor vechi, ceea ce a dus la un număr semnificativ de proiecte finalizate.
Criticii acestui proiect de lege susțin că alocarea de fonduri de la primării nu este o soluție pe termen lung și că este necesară o strategie națională pentru reabilitarea clădirilor vechi. "Măsurile locale sunt importante, dar nu suficiente. Avem nevoie de o viziune clară la nivel național", a afirmat expertul în politici publice, Alina Mungiu. În plus, un alt expert, Vasile Călin, a subliniat că "fără o evaluare riguroasă a stării acestor clădiri, fondurile ar putea fi irosite, iar situația nu se va îmbunătăți substanțial".
În concluzie, adoptarea acestui proiect de lege reprezintă un pas important în direcția îmbunătățirii condițiilor de locuit pentru românii care locuiesc în blocuri vechi. Cu toate acestea, este esențial ca autoritățile să dezvolte o strategie pe termen lung care să abordeze problema degradării structurilor edilitare și să asigure o utilizare eficientă a fondurilor.
Următorii pași ar trebui să includă evaluarea detaliată a stării clădirilor și implicarea activă a asociațiilor de proprietari în procesul de reabilitare.