Declaraţii ale ambasadorului iranian
Războiul americano-israelian împotriva Iranului a redus în mare măsură tranzitul de petrol prin strâmtoare, pe unde înainte de conflict tranzita aproximativ o cincime din petrolul mondial. Câteva petroliere au reuşit să părăsească Golful recent, dar tranzitul de petrol şi gaze naturale lichefiate este încă sever restricţionat. Potrivit ambasadorului iranian la Moscova, Kazem Jalali, "această strâmtoare va fi deschisă, dar în condiţii noi care urmează să fie stabilite de autorităţile iraniene şi omaneze", conform unui interviu publicat în cotidianul rusesc Izvestia luni.
Ambasadorul a adăugat că Iranul şi Omanul vor oferi anumite servicii legate de această strâmtoare, iar pentru aceste servicii se vor percepe taxe. În ciuda importanţei acestui anunţ, Jalali nu a oferit detalii suplimentare referitoare la modul în care vor funcţiona aceste taxe sau la sumele estimate. Iranul susţine că un acord permanent de pace ar trebui să-i permită să perceapă taxe pentru navele care tranzitează strâmtoarea, variind în funcţie de tipul navei, de încărcătura acesteia şi de condiţiile predominante.
Această poziţie este vehement contestată de preşedintele SUA, Donald Trump, care a avertizat Omanul să nu se implice în niciun efort cu Iranul pentru a impune vreo taxă. În luna mai, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat că ambasadorul Omanului la Washington l-a asigurat că nu există planuri de a impune astfel de taxe. De asemenea, luni, Israelul a declarat că a lovit ţinte militare în vestul şi centrul Iranului, chiar şi după ce Donald Trump i-a transmis premierului israelian Benjamin Netanyahu să se abţină de la noi atacuri.
Această dinamică a tensiunilor în regiune are implicaţii semnificative asupra pieţelor globale de petrol. Conform datelor Eurostat, tranzitul de petrol prin strâmtoarea Ormuz a scăzut cu aproape 30% în primele luni ale anului 2026 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2025. Acest lucru a avut un impact direct asupra preţurilor internaţionale ale petrolului, care au crescut cu 15% în ultimele săptămâni, conform analizei efectuate de agenţia de stat română ANRM.
Japonia, care înainte de război importa aproximativ 95% din necesarul său de petrol din Orientul Mijlociu, a declarat că nu a achitat nicio taxă după ce un petrolier cu ţiţei, care îi aparţinea, a trecut prin Strâmtoarea Ormuz în luna mai. Această situaţie evidenţiază un aspect crucial al relaţiilor comerciale internaţionale în contextul crizei actuale. Experţi din cadrul Institutului de Studii Internaţionale din Bucureşti subliniază că, în cazul în care Iranul îşi va impune taxele, acest lucru ar putea duce la o escaladare a conflictelor comerciale în regiune.
Criticii poziţiei Iranului susţin că impunerea unor taxe pe tranzitul de petrol ar putea fi considerată o formă de extorcare, iar statele afectate ar putea căuta alternative pentru a evita costurile suplimentare. În plus, instabilitatea din regiune ar putea determina o retragere a investitorilor străini, ceea ce ar afecta şi mai mult economia iraniană, deja fragilă. De asemenea, în acest context, se discută despre necesitatea unei reacţii mai ferme din partea comunităţii internaţionale pentru a preveni escaladarea tensiunilor.
Pe de altă parte, susţinătorii politicii iraniene afirmă că taxele sunt o modalitate legitimă de a genera venituri pentru stat, având în vedere costurile de securitate și mentenanţă asociate cu protejarea rutelor maritime în faţa ameninţărilor externe. Aceştia consideră că Iranul are dreptul de a-şi apăra suveranitatea economică în faţa provocărilor internaţionale.
În concluzie, deschiderea strâmtorii Ormuz sub noi condiţii ar putea schimba radical peisajul comercial din regiune. Cu toate acestea, implementarea acestor taxe va depinde de evoluţia relaţiilor internaţionale şi de reacţiile statelor din jur.
Următoarele săptămâni vor fi cruciale în determinarea modului în care Iranul va gestiona aceste aspecte și cum va reacționa comunitatea internațională la noile provocări emergente.