Măsură de austeritate semnificativă
Schimbare radicală reprezintă subiectul principal al acestui articol. Parlamentarii din Ungaria au adoptat o măsură drastică de austeritate, menită să echilibreze bugetul statului și să transmită un semnal puternic cetățenilor. Deputații ungari au acceptat luni, 8 iunie 2026, să li se diminueze veniturile cu 40% pentru a contribui la ușurarea poverii finanțelor publice și a întări imaginea de probitate asociată cu noul prim-ministru Peter Magyar într-un context bugetar tensionat, relatează AFP.
Reforma vine într-un moment în care noul executiv de la Budapesta încearcă să se distanțeze de vechile practici politice și să demonstreze solidaritate cu populația în fața dificultăților economice. Inițiativa a fost susținută fără rețineri de legislatori, fiind văzută ca un pas esențial pentru legitimitatea noii administrații. Șeful guvernului a explicat că această decizie nu este doar una economică, ci și una de ordin moral.
„Este vorba despre modestie”, a declarat Magyar luna trecută, pentru a justifica măsura, adoptată în unanimitate de cei 189 de parlamentari prezenți, rapid după victoria sa în alegerile legislative din aprilie. Din punct de vedere financiar, impactul acestei decizii asupra bugetului de stat va fi resimțit imediat. Reducerile nu vizează doar indemnizația de bază, ci și o serie de beneficii de care aleșii poporului profitau până acum.
Începând de luna viitoare, salariul de bază al deputaților ungari va fi de 3.690 de euro brut, economiile realizate reprezentând, potrivit majorității conservatoare, un an de cheltuieli de funcționare a parlamentului. Rambursarea facturilor pentru telefoanele mobile este suprimată, în paralel cu tăieri în indemnizațiile parlamentare pentru închirierea de birouri, locuințe și plata personalului.
Peter Magyar a legat această reformă de necesitatea de a face economii într-un context în care e nevoie de sobrietate și de luptă împotriva corupției în statul membru UE. Această mișcare vine pe fondul unor dezvăluiri tulburătoare legate de costurile administrative și de managementul fondurilor publice din perioada fostului regim naționalist.
În cei 16 ani la putere ai naționalistului Viktor Orban, aceasta a costat Ungaria cel puțin 186 de miliarde de euro, potrivit lui Ferenc Biro, șeful Autorității pentru integritate, un organism național. Într-un interviu acordat duminică unui colectiv cetățenesc mobilizat pentru chestiuni democratice („De Akciokozosseg”), acest responsabil a afirmat că fostul guvern i-a cerut să nu-și îndeplinească misiunea de control.
Noua putere de la Budapesta promite însă o transparență totală și o gestionare riguroasă a banului public, începând chiar de la vârful statului. Această reformă este percepută ca o primă măsură în direcția consolidării încrederii publicului în instituțiile statului și în noua administrație, care se angajează să abordeze problemele economice cu responsabilitate și deschidere.
În concluzie, această decizie radicală luată de deputații ungari are implicații semnificative pentru bugetul statului și pentru imaginea noii administrații. Este un prim pas important în lupta împotriva corupției și în direcția unei guvernări mai transparente.
Rămâne de văzut cum va reacționa populația și dacă această măsură va genera efecte pozitive pe termen lung în societatea maghiară.