Mărturii emoționante
Invitat luni seara la Antena 3 CNN, premierul desemnat Eugen Tomac a vorbit despre copilăria sa în Basarabia, subliniind impactul profund pe care l-a avut asupra formării sale ca om și politician. "Este foarte greu să explici, atunci când te apropii de sârma ghimbată, că dincolo este țara ta. Nu poți traduce acest sentiment", a declarat Tomac, evocând momentele dificile din anii copilăriei sale. Aceasta sârma ghimpată, simbol al divizării, a reprezentat o barieră nu doar fizică, ci și emoțională pentru mulți români din Basarabia.
Tomac a adăugat că „toată activitatea pe care am desfășurat-o a fost marcată de această copilărie” și a subliniat că „milioane de români trăiesc și astăzi această nedreptate”. A povestit despre momentele în care mergea desculț spre frontieră, privindu-se cu ură la sârma ghimpată, percepută ca o mare nedreptate. Conform unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică, în 2021, aproximativ 3 milioane de români trăiesc în afara granițelor țării, mulți dintre ei având rădăcini în Basarabia.
Eugen Tomac s-a născut într-o familie de români din comuna Babele, situată la 12 kilometri de granița cu România. „Bunicii mei sunt născuți în Babele și în certificatul lor de naștere scria Regatul României”, a explicat el, subliniind că separarea impusă de Stalin a afectat profund comunitățile românești. „Această propagandă rusă care încearcă să prezinte nașterea mea pe teritoriul unei alte țări este total nedreaptă”, a spus Tomac, evidențiind încercările de rusificare a Republicii Moldova.
Expertiza sa în acest domeniu este bine cunoscută, el având o experiență de 30 de ani în combaterea propagandei ruse. „Există un apetit nesățiat al propagandei ruse de a propaga informații neadevărate”, a susținut Tomac. În acest sens, el a cerut o reevaluare a percepțiilor legate de identitatea românilor din Basarabia, care, în opinia sa, ar trebui să fie recunoscută și respectată.
Pe lângă discuțiile despre identitate, Tomac a propus și măsuri concrete pentru întărirea relațiilor între România și Republica Moldova. „Voi discuta cu Guvernul din Republica Moldova pentru o platformă comună în așa fel încât media din România să aibă acces la Chișinău și invers”, a declarat el, subliniind importanța comunicării între cele două țări.
De asemenea, Tomac a vorbit despre educație, sugerând că ar trebui să existe o curriculă comună între România și Republica Moldova, inclusiv olimpiade comune și colaborări în domeniul sportiv. „Mi-aș dori să avem o Cupă a României și Republicii Moldova”, a adăugat el, exprimându-și speranța pentru o cooperare mai strânsă în viitor.
Tomac a mai menționat dificultățile întâmpinate în educația sa, subliniind că în perioada copilăriei sale, istoria României nu era predată în școli. „Existau profesori curajoși care țineau ore suplimentare pentru a le explica copiilor istoria românilor”, a spus el, recunoscând eforturile acestora de a menține vie memoria națională în fața presiunilor externe. La vârsta de 17 ani, el s-a mutat în România, continuându-și studiile la Facultatea de Istorie.
În concluzie, Eugen Tomac a oferit o perspectivă profundă asupra impactului istoric și emoțional al diviziunii dintre Basarabia și România. Mărturiile sale nu doar că reflectă o experiență personală, dar pun în lumină și provocările cu care se confruntă comunitățile românești din afara granițelor. Într-o lume în continuă schimbare, viitorul relațiilor dintre România și Republica Moldova depinde de capacitatea de a construi punți și de a depăși prejudecățile istorice.
Următorii pași vor fi cruciali pentru a întări aceste legături, iar Tomac pare determinat să își îndeplinească viziunea.