Discriminarea salarială persistă
Termenul-limită pentru transpunerea Directivei privind transparenţa salarială în întreaga UE a fost atins la 7 iunie 2026, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar. Potrivit statisticilor Eurostat, în medie, câştigurile salariale orare brute ale femeilor au fost cu 11,1% mai mici decât cele ale bărbaţilor din UE. "Este inacceptabil ca femeile să fie plătite mai puţin decât bărbaţii pentru aceeaşi muncă", a declarat comisarul european pentru egalitate, Helena Dalli. Această situație subliniază complexitatea problemelor de egalitate de gen în piața muncii, incluzând subevaluarea rolurilor tradițional feminine și stereotipurile de gen.
Directiva privind transparenţa salarială, în vigoare din 2023, are ca scop consolidarea dreptului la egalitatea de remunerare. Aceasta va ajuta angajatorii să verifice dacă structurile lor de remunerație respectă principii de egalitate. În plus, directiva va sprijini lucrătorii prin stabilirea unui cadru clar pentru aplicarea conceptului de "muncă de aceeaşi valoare", bazat pe criterii precum competenţele, efortul, responsabilitatea și condițiile de muncă. Aceasta va ajuta, de asemenea, angajatorii să atragă și să păstreze talente prin stabilirea unor practici de remunerare mai echitabile.
Comisia Europeană a investit peste 3,8 milioane de euro în cadrul programului "Cetăţeni, egalitate, drepturi şi valori" (CEDV) pentru a promova transparenţa salarială în statele membre. În plus, alți 5 milioane de euro au fost alocați în 2026 pentru măsuri care sprijină egalitatea de gen. Aceste resurse vor contribui la implementarea eficientă a directivei în România și în alte state membre.
În România, angajatorii care nu respectă directivele privind transparenţa salarială riscă amenzi care pot ajunge până la 30.000 de lei. Aceasta reprezintă o oportunitate pentru angajații români de a solicita informații referitoare la salariile colegilor care ocupă aceleași posturi. Impactul acestei directive poate fi observat nu doar în sectoare specifice, ci și la nivel regional, având potențialul de a reduce discrepanțele salariale între femei și bărbați.
Pe de altă parte, există critici cu privire la implementarea efectivă a acestei directive. Anumiți experți consideră că, deși cadrul legislativ este stabilit, lipsa de acțiune din partea autorităților naționale poate duce la perpetuarea inegalităților existente. De exemplu, un studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în 2025 arată că în anumite județe din România, diferențele salariale între sexe sunt mai accentuate, atingând chiar 15% în anumite sectoare.
Comisia Europeană a declarat că va continua să sprijine autorităţile naţionale, întreprinderile şi lucrătorii pentru a transforma egalitatea de remunerare într-o realitate concretă în întreaga Uniune. Astfel, se așteaptă ca măsurile de transparență salarială să contribuie semnificativ la reducerea discriminării și la îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru femei.
În concluzie, expirarea termenului pentru transpunerea Directivei privind transparenţa salarială marchează un pas important în direcția egalității de remunerare. Cu toate acestea, este esențial ca autoritățile și angajatorii să colaboreze activ pentru a implementa aceste reglementări în mod eficient.
Numai prin acțiuni concrete se pot reduce diferențele salariale și se poate asigura un mediu de lucru echitabil pentru toți angajații.