Impactul învățării limbii române
Shingo Suzuki, profesor universitar la Tokyo University of Foreign Studies, a fost primul care a introdus predarea limbii române în universitățile din Japonia. Născut în 1950, a obținut un master în limbi romanice și, din 1996, predă română la această instituție. "Mi se pare o adevărată minune că limba română a păstrat bine caracteristicile ei latine de bază", a declarat Suzuki într-un interviu recent pentru Libertatea.
În 2025, Shingo Suzuki a tradus în limba japoneză „Luceafărul” lui Mihai Eminescu, un demers complex din cauza bogăției de metafore și referințe culturale. "Poemul este plin de metafore și polisemii, iar conceptul de transmigrație a sufletului este ușor de înțeles pentru cititorii japonezi datorită influenței budiste", a explicat profesorul. Publicarea traducerii a coincis cu o vizită la Iași, unde a fost onorat cu titlul de cetățean de onoare.
Tokyo University of Foreign Studies este singura universitate de stat din Japonia care predă limba română, iar Suzuki a fost esențial în dezvoltarea acestei discipline. În 2009, el a obținut titlul de doctor în filologie la Universitatea din București, consolidându-și expertiza și autoritatea în domeniu. Potrivit Ministerului Educației din Japonia, interesul pentru limba română a crescut constant, cu un procent de 20% mai mulți studenți înscriși în cursurile de română în ultimii cinci ani.
Legat de dificultățile întâlnite, Suzuki a menționat că cea mai grea parte a fost declinarea substantivelor și folosirea corectă a cazurilor. Cu toate acestea, el a găsit frumusețea în complexitatea limbii și a ales un aforism de Ion Luca Caragiale ca preferat, care reflectă natura umană: „Vrei să cunoști lumea? Privește-o de aproape. Vrei să-ți placă? Privește-o de departe”.
În România, profesorul a descoperit orașe care l-au impresionat profund, printre care Iași, Suceava și Botoșani. "România este deja o parte din sufletul meu", a subliniat el. De asemenea, a menționat că unii dintre foștii săi studenți au continuat să predea română, ceea ce evidențiază impactul său durabil asupra educației lingvistice în Japonia.
În concluzie, contribuția lui Shingo Suzuki la predarea limbii române în Japonia este semnificativă, iar recunoașterea sa ca cetățean de onoare al municipiului Iași subliniază legătura culturală dintre cele două țări. Este esențial ca inițiativele de promovare a limbii române să continue, pentru a sprijini și mai mult schimburile culturale dintre România și Japonia.
Suzuki rămâne un simbol al pasiunii pentru limbile străine și al învățării interculturale.