Modificări în procesul verbal
În data de 7 iunie 2026, Senatul României a primit o inițiativă legislativă depusă de parlamentarii USR Sorin Şipoş, Cynthia Păun și Vlad Şendroiu, prin care se propune eliminarea mențiunii adresei de domiciliu din procesele-verbale de constatare a contravențiilor. Potrivit unui comunicat de presă emis de USR, această măsură are rolul de a reduce riscul de anulare a proceselor-verbale din motive formale, fără a exista o vătămare reală, și de a îmbunătăți eficiența activității de constatare și sancționare a contravențiilor. "Eliminarea obligației de a menționa domiciliul contravenientului în conținutul procesului-verbal de contravenție reprezintă o adaptare a cadrului normativ la noile condiții generate de introducerea cărții electronice de identitate", a declarat Sorin Şipoş, liderul grupului USR din Senat, subliniind că modificările nu afectează dreptul la apărare al contravenientului sau garanțiile procedurale existente.
Această propunere legislativă vine ca răspuns la problemele întâmpinate în instanțe, unde multe procese sunt anulate din cauza unor erori minore de formă, cum ar fi lipsa unei mențiuni despre numărul de bloc. "O contravenție constatată corect, cu omul identificat după CNP, poate pica în instanță pentru un singur rând lipsă pe formular", a adăugat Vlad Şendroiu, evidențiind că astfel de situații sunt exploatate de cei care contestă amenzile pentru a obține câștiguri pe motive tehnice, chiar și atunci când au comis o ilegalitate.
Modificarea legislativă propusă urmărește și corelarea dispozițiilor din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 cu cele din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 97/2005 pentru a asigura coerența și unitatea sistemului normativ. "Domiciliul nu are rolul de a individualiza persoana în sine, ci de a facilita comunicarea actelor și eventual executarea sancțiunii", a declarat senatoarea USR Cynthia Păun, care a subliniat necesitatea modernizării legislației pentru a evita birocrația inutilă.
În contextul actual, România utilizează deja cărțile electronice de identitate, care nu mai includ mențiunea privind domiciliul. Aceasta schimbare este văzută ca un pas necesar în adaptarea legislației la realitățile din societate. "Prea multe reforme de la noi se opresc la jumătatea drumului. Cetățenii ajung să plătească prețul acestor necorelări prin timp pierdut, birocrație inutilă și frustrări care nu ar trebui să existe", a afirmat Păun, subliniind impactul direct asupra încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
Criticii acestei inițiative ar putea susține că eliminarea mențiunii adresei de domiciliu poate genera confuzii în comunicarea actelor legale sau poate duce la dificultăți în executarea sancțiunilor. De asemenea, ar putea exista îngrijorări legate de protecția datelor personale și de modul în care informațiile sunt gestionate de autorități.
Este esențial ca, pe lângă aceste modificări, să existe și un sistem eficient de gestionare a informațiilor, astfel încât drepturile cetățenilor să fie respectate și protejate. De asemenea, este important ca autoritățile să se asigure că aceste reforme sunt implementate corect și că cetățenii sunt informați despre noile reguli care îi afectează.
În concluzie, proiectul de lege depus de USR reprezintă o inițiativă de modernizare a legislației contravenționale în România, având potențialul de a reduce birocrația și de a îmbunătăți eficiența procesului de sancționare.
Următorii pași includ dezbateri în Senat și votul asupra inițiativei, astfel încât modificările să poată fi implementate cât mai curând posibil, în beneficiul cetățenilor și al sistemului judiciar.