Cristian Păun: Veniturile nu cresc
Noua lege a salarizării unitare riscă să adâncească problemele bugetare ale României, avertizează cunoscutul profesor universitar de economie Cristian Păun. Acesta susține că nu tuturor bugetarilor le vor crește automat veniturile, iar așteptările în acest sens sunt nerealiste. În viziunea acestuia, statul încearcă să armonizeze obiective contradictorii: reducerea deficitului, respectarea jaloanelor din PNRR și menținerea veniturilor bugetarilor. Asta în condițiile în care resursele financiare sunt tot mai limitate. „Să vii acum cu o nouă lege a salarizării unitare, fără să reformezi statul român, reprezintă o problemă majoră”, a declarat Păun în cadrul unei discuții recente.
Legea salarizării unitare a fost inițiată în 2017 de Olguța Vasilescu, ministrul Muncii la acea vreme, având ca scop armonizarea salariilor din sectorul bugetar. Teoretic, acest obiectiv este corect, însă, conform lui Păun, implementarea sa a întâmpinat dificultăți pe parcursul extinderii către marile categorii de angajați din sectorul public. Profesorul subliniază că salariile din sectorul public reprezintă cheltuieli fixe care trebuie susținute indiferent de starea economiei, iar România trebuie să implementeze reforma într-un moment economic nefavorabil.
Un aspect semnificativ este că reforma salarială este discutată înaintea reformării reale a aparatului de stat. Păun subliniază că presiunea exercitată de datoria publică și costurile de finanțare reduc semnificativ spațiul de manevră al Guvernului. „Există încă multe «găuri negre» în economia românească și numeroase cheltuieli care apasă asupra bugetului public. Astăzi am ajuns să plătim, sub formă de dobânzi către creditori, sume comparabile cu bugetul alocat educației”, a afirmat Păun.
Legea salarizării unitare este un angajament asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar România trebuie să respecte acest angajament pentru a atrage fonduri europene. Această lege adaugă aproximativ 8 miliarde de lei la anvelopa salarială, ceea ce va genera un deficit bugetar suplimentar. „Cum ieși din această dilemă? Obiectivele sunt contradictorii. Pe de o parte, spui că niciun venit nu scade, iar pe de altă parte, trebuie să te încadrezi în ținta bugetară și, în plus, adaugi încă 8 miliarde la cheltuielile statului”, a explicat Păun.
Un alt aspect cheie subliniat de economist este că reforma va avea atât câștigători, cât și oameni care au de pierdut. Scopul legii este reducerea discrepanțelor dintre angajați aflați pe poziții similare, inclusiv prin eliminarea unor sporuri și beneficii acumulate de-a lungul anilor. „În logica Legii salarizării unitare, cele două poziții ar trebui să aibă salarii și venituri comparabile. Numai că, în practică, nu se va întâmpla ca venitul secretarei din școală să urce până la nivelul celei din Parlament. Mai degrabă se va încerca reducerea diferenței prin diminuarea unor sporuri și beneficii acordate în trecut”, a precizat Păun.
Profesorul Păun a adăugat că o mare parte din cele 8 miliarde de lei menționate nu înseamnă majorări salariale propriu-zise, ci includerea în salariul de bază a unor sporuri și indemnizații. În concluzie, el anticipează că pentru numeroase categorii de angajați din sectorul de stat, veniturile totale ar putea scădea, chiar dacă salariile de bază vor fi menținute sau vor înregistra creșteri marginale. „Vor exista și anumite majorări punctuale.
Însă, pentru foarte multe categorii de personal, vor exista diminuări ale veniturilor totale, nu neapărat ale salariului de bază, ci ale veniturilor rezultate din sporuri și alte beneficii”, a concluzionat Păun.