Impactul social al algoritmilor
Istoricul israelian Yuval Noah Harari avertizează că rețelele sociale au schimbat fundamental modul în care oamenii se informează și își construiesc încrederea în societate. Potrivit acestuia, algoritmii marilor platforme digitale au fost optimizați nu pentru a promova adevărul sau dialogul, ci pentru a menține atenția utilizatorilor cât mai mult timp posibil. Într-o discuție purtată cu jurnalistul american Ezra Klein în cadrul podcastului „The Ezra Klein Show”, Harari a analizat impactul tehnologiilor digitale asupra societăților moderne și rolul pe care acestea îl joacă în actuala criză a liberalismului.
Potrivit istoricului, o parte tot mai mare a populației și-a pierdut încrederea în instituțiile tradiționale – guverne, universități, mass-media sau comunitatea științifică. În schimb, oamenii acordă tot mai multă credibilitate algoritmilor care le selectează și personalizează informațiile pe care le consumă zilnic. „Nu este vorba despre dispariția încrederii. Încrederea nu a dispărut din mintea oamenilor. Ea s-a mutat de la oameni către algoritmi”, a explicat Harari.
Acesta a atras atenția asupra modului în care funcționează platforme precum Facebook, X sau TikTok. În opinia sa, obiectivul principal al acestor companii nu a fost niciodată consolidarea încrederii publice sau căutarea adevărului, ci maximizarea implicării utilizatorilor. Harari susține că, timp de ani de zile, algoritmii au „experimentat” pe miliarde de oameni pentru a identifica emoțiile care îi determină să petreacă mai mult timp pe platforme și să interacționeze mai intens cu conținutul distribuit.
Rezultatul, spune istoricul, este cât se poate de clar: cele mai eficiente instrumente pentru captarea atenției s-au dovedit a fi frica, furia, ura și lăcomia. În consecință, spațiul digital este inundat de mesaje și informații care provoacă reacții emoționale puternice. Acest mecanism alimentează o stare permanentă de tensiune psihologică și polarizare socială. Harari admite că un anumit nivel de stimulare emoțională poate fi benefic, însă avertizează că organismul uman nu este construit pentru a funcționa permanent într-o stare de alertă.
„Mi se pare că întreaga lume trăiește într-o stare de supraexcitare emoțională”, a afirmat istoricul, avertizând că expunerea continuă la astfel de stimuli poate avea efecte negative asupra sănătății și echilibrului social. Declarațiile sale apar într-un moment în care mai multe state europene discută despre introducerea unor restricții privind accesul copiilor la rețelele sociale. În mai multe țări din Uniunea Europeană este analizată posibilitatea interzicerii utilizării acestor platforme de către persoanele sub 16 ani, pe fondul preocupărilor legate de impactul asupra concentrării, sănătății mintale și dezvoltării emoționale a tinerilor.
Una dintre principalele provocări rămâne însă verificarea eficientă a vârstei utilizatorilor. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat recent că aplicația europeană destinată verificării vârstei este pregătită din punct de vedere tehnic și urmează să fie lansată în perioada următoare.
Potrivit acesteia, platformele online nu mai pot invoca lipsa unor instrumente adecvate pentru protejarea copiilor în mediul digital.