Impactul unei rutine predictibile
Un program constant de odihnă şi activitate ar putea contribui la încetinirea îmbătrânirii biologice, potrivit unui nou studiu realizat de cercetători de la Johns Hopkins Bloomberg School of Public Health. Publicat în revista JAMA Network Open, studiul sugerează că organismul pare să funcţioneze mai bine atunci când programul zilnic rămâne predictibil şi aliniat cu ritmul natural al organismului. Adam Spira, specialist în psihopatologie, afirmă: „Rezultatele noastre sugerează că ritmurile de odihnă şi activitate ar putea reprezenta indicatori utili ai ritmului de îmbătrânire fiziologică la adulţi.”
Cercetătorii au analizat datele de activitate colectate timp de o săptămână de la 207 adulţi vârstnici, evaluând mişcarea, somnul şi expunerea la lumină. Aceştia au urmărit cât de constante erau tiparele zilnice, identificând perioadele maxime de activitate şi odihnă, precum şi claritatea diferenţei dintre intervalele active şi cele de repaus. Datele au fost comparate cu patru „ceasuri epigenetice”, metode care estimează vârsta biologică pe baza unor markeri chimici ai ADN-ului identificaţi în sânge.
Deşi cele patru metode nu au oferit rezultate identice, cercetătorii au observat o asociere semnificativă între rutina regulată şi o îmbătrânire biologică mai lentă. Participanţii cu programe fragmentate, cu alternanţe frecvente între activitate şi repaus şi cu o rutină inconsistentă au prezentat semne ale unei îmbătrâniri biologice accelerate. Această asociere a fost mai puternică la femei şi la participanţii albi, conform autorilor.
Analiza a luat în calcul şi alţi factori, inclusiv vârsta, nivelul de educaţie şi anumite afecţiuni medicale. Deși studiul oferă o imagine de moment, autorii subliniază că participanţii nu au fost urmăriţi pe termen lung, ceea ce împiedică stabilirea unei relaţii clare de cauzalitate între ritmurile zilnice şi îmbătrânirea biologică.
Cercetătorul Brion Maher, geneticist, sugerează că efectele observate ar putea fi chiar subestimate, deoarece studiul a inclus adulţi care au ajuns la vârste înaintate şi care erau suficient de sănătoşi pentru a participa la cercetare. Aceste rezultate sunt în concordanţă cu studii anterioare care au asociat perturbarea ritmurilor zilnice cu inflamaţia crescută şi cu reducerea volumului cerebral.
Ritmurile circadiene, ciclurile biologice care se repetă aproximativ la fiecare 24 de ore, au un rol important în reglarea somnului şi a activităţii. Atunci când aceste ritmuri sunt perturbate, riscul unor probleme de sănătate poate creşte, exemplificat prin muncă în ture de noapte.
Autorii studiului concluzionează că sunt necesare studii pe termen lung pentru a clarifica dacă modificarea ritmului zilnic contribuie la accelerarea îmbătrânirii biologice sau dacă îmbătrânirea biologică afectează acest ritm.