Discurs controversat în fața lui Putin
La Forumul Economic Internațional desfășurat la Sankt Petersburg pe 6 iunie 2026, Diana Șoșoacă, lidera S.O.S., a stârnit controverse prin discursul său adresat președintelui rus Vladimir Putin. "Sunt din România și cred că sunt singura româncă de aici. Aș vrea să vă spun că poporul român nu vă urăște. Poporul român vrea pace cu Rusia", a afirmat Șoșoacă, evidențiind dorința de dialog între România și Rusia. Aceasta a criticat, de asemenea, sprijinul acordat de România Ucrainei, acuzând Uniunea Europeană de influență excesivă asupra deciziilor naționale. Potrivit unei analize a INS din 2026, 65% dintre români se declară împotriva implicării țării în conflictul ucrainean, ceea ce reflectă o tendință de divergență față de politica guvernamentală.
Diana Șoșoacă a apărut la eveniment alături de Marina Tauber, fosta vicepreședintă a partidului „Șor”, condamnată la 7 ani și jumătate de închisoare. Cele două au criticat guvernele din Chișinău și București, pledând pentru apărarea intereselor naționale. În contextul acestui discurs, Șoșoacă a afirmat: "România nu are președinte", făcând referire la președintele Nicușor Dan, care a preluat funcția în mai 2025. Aceasta a câștigat alegerile cu 53,60% din voturi, învingându-l pe George Simion, liderul AUR.
Reacția lui Vladimir Putin la afirmațiile Dianei Șoșoacă a fost una de amuzament, acesta râzând la auzul declarației că România nu are președinte. În discursul său, Șoșoacă a menționat un incident din 2023, când afirmă că a împiedicat o intervenție a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Parlamentul României. "Zelenski a vrut să vorbească în Parlamentul României. Nu l-am lăsat și l-am scos din Parlamentul României", a spus aceasta, stârnind din nou hohote de râs din partea liderului rus.
În continuare, ea a elogiat Rusia și poporul rus, subliniind importanța unei colaborări strânse între România și Rusia. "Nu suntem dușmani. Sunteți cea mai mare țară din lume. Sunteți una dintre cele mai mari economii. Vă admirăm pentru forța dumneavoastră și admirăm întregul popor rus", a declarat Șoșoacă. Criticile nu s-au oprit aici, ea adresând atacuri și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pe care a numit-o o piedică în calea relațiilor româno-ruse.
La finalul discursului, care a durat mai puțin de trei minute, Vladimir Putin a mulțumit Dianei Șoșoacă pentru intervenția sa, dar a evitat să comenteze despre situația politică din România. "Vă mulțumesc foarte mult. Sunteți binevenită. Sincer vorbind, nu pot și, sincer, nu vreau să comentez afacerile interne ale României", a afirmat Putin. Încheind discursul, liderul de la Kremlin a transmis un mesaj cu tentă religioasă, subliniind legătura istorică dintre Rusia și România, ambele țări fiind majoritar ortodoxe. "Rusia este încă, în mare parte, o țară ortodoxă. România este, de asemenea, ortodoxă, așa că rugămintea mea este să transmiteți cele mai calde salutări și cele mai bune urări tuturor ortodocșilor din România", a declarat acesta.
Această întâlnire și afirmațiile Dianei Șoșoacă au generat reacții mixte în România, cu unii susținând că este o oportunitate de dialog, în timp ce alții consideră că poziția sa este dăunătoare pentru imaginea României pe scena internațională. În contextul tensiunilor geopolitice actuale, aceste declarații ridică întrebări despre direcția politică pe care o va urma România în raport cu Rusia și Uniunea Europeană. Este esențial ca România să-și clarifice poziția și să dezvolte o politică externă coerentă, care să reflecte interesele naționale.
În concluzie, intervenția Dianei Șoșoacă la Sankt Petersburg evidențiază o diviziune în rândul opiniei publice românești cu privire la relațiile internaționale, în special în contextul conflictului din Ucraina. Aceasta ar putea influența viitoarele alegeri și politicile interne, având în vedere că există un număr semnificativ de români care se opun sprijinului militar acordat Ucrainei.
Este necesară o dezbatere publică deschisă pe această temă pentru a asigura că vocea cetățenilor este auzită și luată în considerare în procesul de luare a deciziilor politice.