Bănescu, reacție la salutările lui Putin

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, a criticat salutările lui Vladimir Putin către ortodocșii români, considerându-le manipulări politice. Reacțiile sale subliniază necesitatea unei poziții ferme din partea Bisericii Ortodoxe Române față de asocierea ortodoxiei cu discursuri antieuropene și pro-ruse. Această situație ridică întrebări despre influența politică asupra credinței în România.

EN

Brief

Vasile Bănescu criticized Vladimir Putin's greetings to Romanian Orthodox Christians, calling them political manipulations. His comments highlight the need for a firm stance from the Romanian Orthodox Church against associations of orthodoxy with anti-European and pro-Russian discourses. This situation raises questions about political influence on faith in Romania.

Bănescu, reacție la salutările lui Putin
Sursa foto: mediafax.ro

Critici la adresa discursului politic

Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, a reacționat dur la recentele declarații ale lui Vladimir Putin, care a transmis salutări ortodocșilor români în cadrul unui forum de la Sankt Petersburg. Într-o postare pe Facebook, Bănescu a catalogat aceste salutări drept „elucubrații antieuropene ortodoxist-suveraniste”, sugerând că liderul rus folosește religia ca instrument de influență politică. Bănescu a subliniat că imaginea lui Putin este promovată artificial ca fiind una de prestigiu religios, referindu-se ironic la el ca la „mare ctitor la muntele Athos”, un loc sacru pentru ortodocși.

„Putin, «mare ctitor la muntele Athos», de unde izvorăsc nu doar ape duhovnicești, ci și (e)fluvii de elucubrații antieuropene ortodoxist-suveranist-românești, transmite șerpește calde salutări poporului ortodox român”, a scris Bănescu în postarea sa. Această reacție vine după ce Diana Șoșoacă, europarlamentar și lider al partidului S.O.S. România, s-a adresat lui Putin la același forum, subliniind că românii nu-l urăsc pe acesta și că România ar fi „condusă de Bruxelles”. Intervenția sa a stârnit râsul lui Putin, care a evitat să comenteze politica internă din România, dar a transmis salutări ortodocșilor români.

Bănescu a continuat să critice modul în care salutul lui Putin este interpretat, susținând că nu este unul inocent, ci face parte dintr-o strategie politică mai largă în care ortodoxia este folosită pentru a legitima ideologii pro-ruse și antieuropene. El a afirmat că acest tip de comunicare este periculos, având potențialul de a crea confuzii și de a influența opinia publică în favoarea unor poziții extremiste. Potrivit expertului, mesajele de acest fel pot submina valorile europene și democratice.

De asemenea, Bănescu a criticat și atitudinea Dianei Șoșoacă, pe care a prezentat-o drept „cea mai strălucită reprezentantă” a acestui tip de discurs. El a subliniat că europarlamentara exemplifică o stare mistică de „mysterium tremendum et fascinans” în fața lui Putin, descriindu-l pe acesta ca un apărător al păcii și valorilor tradiționale. Această formulare ironică scoate în evidență modul în care anumite figuri publice îi conferă lui Putin o imagine pozitivă, ignorând faptele recente ale acestuia.

Critica lui Bănescu nu se oprește la pozițiile politice exprimate de Șoșoacă. El a ținut să sublinieze și lipsa de reacție a Bisericii Ortodoxe Române față de aceste asocieri între ortodoxie și discurs pro-rus. „Revelația finală, necontrazisă, oficial acceptată de vigilenții comunicatori ai Bisericii care tac elocvent, luminează și cele mai îndepărtate cotloane ale actualului univers ortodoxist românesc”, a mai adăugat Bănescu, sugerând că tăcerea Bisericii poate fi interpretată ca o formă de acceptare tacită a acestor mesaje.

În concluzie, Bănescu a încheiat mesajul cu un citat care reflectă o gândire mistică și anti-rațională: „Dacă te apuci să înțelegi, intri în minte și s-a terminat. Nu ai ce să înțelegi și nici nu e cazul să înțelegi”. El a interpretat acest citat ca un posibil „răspuns athonit sau bisericesc autohton”, pe care l-a numit „apofatism pur”, evidențiind confuzia și ambiguitatea discursului în spațiul ortodox românesc.

Criticile lui Bănescu subliniază o problemă mai profundă în societatea românească, unde relațiile dintre politică și religie pot influența percepțiile și deciziile cetățenilor.

Este esențial ca Biserica Ortodoxă Română să adopte o poziție clară și fermă în fața acestor provocări, pentru a proteja valorile democratice și europene.