Transparență în gestionarea patrimoniului
Guvernul României a adoptat astăzi, 5 iunie 2026, Hotărârea de Guvern prin care lista beneficiarilor clădirilor administrate de Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” (RA-APPS) devine publică, conform unui comunicat de presă emis de USR. Această decizie marchează încetarea unei proceduri secrete care a durat 35 de ani, aducând transparență în gestionarea patrimoniului public.
Pentru prima dată după 1989, românii vor putea accesa informații oficiale referitoare la imobilele administrate de RA-APPS, inclusiv modul în care sunt utilizate, costurile asociate și durata contractelor încheiate cu persoanele juridice, fie că acestea au fost atribuite direct sau prin licitație. De asemenea, vor fi publicate date despre situațiile de lucrări și despre mijloacele de transport aflate în administrarea instituției. Lista va fi disponibilă pe 10 iunie 2026.
„Am promis că facem lumină – și o facem. Decenii la rând, patrimoniul RA-APPS a fost tratat ca un cufăr cu privilegii. Vile în zonele cele mai bune ale Capitalei, apartamente, terenuri, spații de protocol – date prin contracte despre care românii nu au avut voie să afle nimic, în timp ce cetățeanul de rând plătea taxe pentru ele. Asta nu se mai poate. Vremea privilegiilor ascunse s-a terminat”, a declarat Dan Reșitnec, secretarul general al Guvernului.
Decizia de publicare a listei beneficiarilor vine după o serie de demersuri publice și legale întreprinse de membrii USR. Printre aceștia, Ionuț Moșteanu, deputat USR și fost ministru al Apărării, a solicitat desecretizarea contractului care reglementează renovările de milioane de euro la imobilele RA-APPS, în special la vila din Aviatorilor 86. Moșteanu a depus, de asemenea, o cerere oficială către RA-APPS pentru publicarea listei persoanelor care locuiesc în vilele administrate de instituție.
Diana Buzoianu, deputat USR și ministra Mediului, a inițiat o acțiune în instanță împotriva RA-APPS pentru a obține publicarea aceleași liste. Acțiunea a avut succes în primă instanță, dar RA-APPS a formulat recurs, continuând să se opună solicitărilor de transparență.
„Ceea ce nu s-a putut obține ani la rând din opoziție – prin presiune publică, prin procese, prin cereri formale – se obține astăzi prin decizia Guvernului”, a adăugat Reșitnec, subliniind importanța acestui moment pentru societatea românească.
Potrivit unui raport al Ministerului Finanțelor, în perioada 2021-2025, bugetul alocat pentru întreținerea imobilelor RA-APPS a crescut cu 20%, ceea ce ridică întrebări cu privire la utilizarea acestor fonduri. În acest context, transparența devine crucială pentru a asigura o gestionare responsabilă a patrimoniului public.
Pe lângă asigurarea transparenței, publicarea listei beneficiarilor va permite cetățenilor să își exprime opiniile și să conteste eventualele abuzuri în utilizarea resurselor publice. De asemenea, va facilita accesul la informații pentru jurnaliști și organizații non-guvernamentale, care pot monitoriza mai eficient modul în care sunt gestionate aceste bunuri.
Unii critici susțin că, deși această măsură este un pas important spre transparență, implementarea efectivă a monitorizării și responsabilizării rămâne o provocare. „Este esențial ca această transparență să fie însoțită de acțiuni concrete pentru a preveni abuzurile”, a declarat un expert în politici publice, care a preferat să rămână anonim.
Hotărârea de Guvern va intra în vigoare după publicarea sa în Monitorul Oficial, iar așteptările sunt mari cu privire la impactul pe care îl va avea asupra gestionării patrimoniului public în România. Într-o societate care a fost marcată de opacitate și privilegii ascunse, această inițiativă ar putea reprezenta începutul unei noi ere de responsabilitate și transparență.
În concluzie, publicarea listei beneficiarilor de clădiri RA-APPS reprezintă un moment semnificativ în eforturile de reformă a administrației publice din România. Această decizie nu doar că îmbunătățește transparența, dar și oferă cetățenilor instrumentele necesare pentru a solicita responsabilitate din partea celor care gestionează resursele publice.
Următorii pași vor include monitorizarea implementării acestei hotărâri și evaluarea impactului său asupra percepției publice și asupra modului în care este administrat patrimoniul statului.