Frustrări în Balcanii de Vest
Conform unui document distribuit înaintea summitului dedicat Balcanilor de Vest și consultat de Politico, Franța și Germania propun ca țările candidate la aderarea la Uniunea Europeană să obțină statutul de observator la reuniuni importante, precum și alte avantaje, pentru a evita dezamăgirea față de procesul de integrare. "Este esențial să aducem țările candidate mai aproape de UE printr-o integrare graduală mai structurată, oferind stimulente suplimentare pentru reforme", se arată în documentul transmis joi diplomaților europeni.
Frustrarea crește în Balcanii de Vest, unde țări precum Macedonia de Nord așteaptă de peste 20 de ani să intre în blocul comunitar. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat o viziune ambițioasă privind extinderea UE, afirmând că blocul comunitar ar putea ajunge la 30 de membri până la sfârșitul acestui deceniu. În contextul actual, Ucraina și Republica Moldova au primit vești pozitive săptămâna aceasta în privința candidaturilor lor, după ce premierul ungar, Peter Magyar, a declarat că Budapesta nu se va opune deschiderii primului capitol de negociere pentru Kiev, ceea ce ar permite avansarea ambelor candidaturi pe 15 iunie.
Totuși, accentul pus pe Ucraina a generat o creștere a frustrării în Balcanii de Vest, unde oficialii susțin că pentru Kiev se fac excepții, în timp ce capitalele lor sunt ținute în așteptare fără o perspectivă clară privind avansarea negocierilor. Muntenegru este în prezent favorit, având negocierile în etapa finală, în timp ce Albania a deschis toate capitolele și speră să adere până în 2030. Serbia a deschis 22 din cele 35 de capitole, dar a închis doar două, iar Macedonia de Nord așteaptă încă începerea oficială a negocierilor din cauza unei dispute în curs cu Bulgaria. Kosovo a depus cererea de aderare în 2022, dar nu a primit încă statutul de candidat, deoarece nu este recunoscut de toate statele membre și din cauza tensiunilor continue cu Serbia.
În acest context, documentul franco-german descrie o oportunitate de a revitaliza procesul de extindere, care este adesea perceput ca fiind birocratic și lent. Pe lângă statutul de observator, se propun beneficii precum acces la programele Horizon și Erasmus, integrare în domeniul apărării și chiar acces deplin la piața unică a blocului, odată ce un candidat a finalizat cinci clustere de negociere.
Această inițiativă vine ca o reacție la provocările cu care se confruntă țările candidate, având în vedere că multe dintre acestea se află într-o așteptare prelungită pentru aderare. David McAllister, președintele Comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul European, a declarat că propunerea ar putea întări credibilitatea procesului de extindere, menținând principiul unui proces bazat pe merit și reforme. "Aceasta deschide posibilitatea de a lega mai devreme progresul reformelor de integrarea graduală în programele, instituțiile și politicile europene", a afirmat eurodeputatul german.
Documentul mai propune organizarea, de două ori pe an, a unor reuniuni comune între reprezentanții Balcanilor de Vest, comisarii europeni și eurodeputați. De asemenea, parlamentarii europeni ar urma să se întâlnească mai des cu legislatorii naționali din Balcanii de Vest și Republica Moldova. Liderii și miniștrii din statele candidate ar putea participa la reuniuni informale ale Consiliului UE și Consiliului European pe anumite puncte de pe agendă, precum și în calitate de observatori, fără drept de vot, la alte discuții.
Inițiativa mai preconizează o cooperare consolidată în domeniul securității și apărării, precum și o implicare mai mare în programe europene precum Creative Europe, Erasmus+ și Horizon. În ceea ce privește integrarea economică, țările candidate ar putea fi integrate mai profund în anumite zone ale pieței unice, inclusiv în domenii precum energia și politica industrială. Într-o etapă avansată, participarea deplină la piața unică ar putea fi acordată după un model similar cu cel aplicat statelor din Spațiul Economic European.
În concluzie, propunerea Franței și Germaniei de integrare graduală a țărilor candidate la UE ar putea aduce un nou dinamism în procesul de extindere, oferind stimulente pentru reforme și implicare mai mare în politica europeană.
Această inițiativă are potențialul de a răspunde frustrărilor existente în Balcanii de Vest și Moldova, dar implementarea sa va depinde de voința politică a tuturor părților implicate.