Datele INS confirmă tendințe negative
Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2025, şi cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii anunţate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS). INS a revizuit în sus datele privind economia României în primul trimestru din acest an, de la o scădere a PIB-ului de 1,7% la 1,2% în prezent, transmite Agerpres.
Datele statistice arată că Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primul trimestru din 2026 a fost, pe serie brută, de 403,915 miliarde de lei preţuri curente, pe serie brută, în scădere – în termeni reali – cu 1,2 % faţă de trimestrul I din 2025. Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul I 2026, a fost de 497,820 miliarde de lei preţuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% faţă de trimestrul I din 2025. Comparativ cu trimestrul anterior nu s-a modificat.
La creşterea PIB, în trimestrul I din 2026 faţă de trimestrul I din 2025, au contribuit următoarele ramuri: construcţiile (+0,4%), cu o pondere de 5,3% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 7,9%; activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,3%), cu o pondere de 2,8% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 11,6%.
Potrivit datelor INS, contribuţii negative la modificarea PIB au fost înregistrate în industrie (-0,2%), cu o pondere de 15,8% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,2%; comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele (-0,8%), cu o pondere de 22,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,1%; informaţiile şi comunicaţiile (-0,3%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 4,1%.
De asemenea, au mai fost consemnate scăderi în domeniul tranzacţiilor imobiliare (-0,1%), cu o pondere de 7,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,9%; activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,3%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 3,9%; administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială (-0,2%), cu o pondere de 14,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 1,3%.
Agricultura, intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB. De asemenea, impozitele nete pe produs nu au contribuit la creşterea PIB, având o pondere de 11,6% la formarea PIB, iar volumul lor a înregistrat o scădere cu 0,6%.
Economia românească se confruntă în continuare cu provocări semnificative, iar analistul economic Adrian Negrescu subliniază că aceasta nu se află tehnic în recesiune, dar traversează o perioadă de stagflație. „Datele anunţate astăzi de INS vin să confirme ceea ce anticipam, că economia s-a descurcat mult mai bine decât estimările catastrofale ale politicienilor. În esenţă, din punct de vedere tehnic, România nu se află în recesiune”, a declarat Negrescu.
Analizând contribuțiile la PIB, se evidențiază faptul că sectorul construcțiilor a avut cea mai semnificativă contribuție pozitivă. De asemenea, investițiile au crescut cu 4,7%, ceea ce a contribuit pozitiv la PIB, însă sectorul comerțului și transporturilor a afectat negativ economia. Negrescu avertizează că blocajul financiar și inflația ridicată continuă să afecteze consumul populației, principalul motor de creștere al economiei românești.
Consumatorii români au redus cheltuielile în contextul inflației și al dobânzilor mari, iar cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor a scăzut cu 1,8%, contribuind astfel la diminuarea PIB. De asemenea, cheltuielile administrației publice au înregistrat, de asemenea, scăderi, ceea ce indică o stagnare a activității economice pe multiple fronturi.
În concluzie, deși datele INS sugerează o ușoară îmbunătățire în comparație cu estimările pesimiste, provocările economice rămân semnificative.
Măsurile de stimulare sunt esențiale pentru a ajuta economia să depășească această perioadă dificilă, iar viitorul economic al României depinde de deciziile politice și economice care vor fi luate în perioada următoare.