Drona din Portul Constanța, explicațiile lui Mihălcioiu

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 3 minute

Pe scurt

Liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu, a declarat că drona explodată în Portul Constanța a ajuns din greșeală acolo, subliniind lipsa unui sistem de supraveghere a coastelor românești. El a cerut măsuri urgente pentru a proteja zona Neptun Deep, unde se preconizează extragerea gazelor naturale.

EN

Brief

Adrian Mihălcioiu, leader of the Free Navigation Union, stated that the drone explosion in the Port of Constanța was an accident due to the lack of coastal surveillance systems. He emphasized the need for immediate measures to secure the Neptun Deep area, where natural gas extraction is planned.

Drona din Portul Constanța, explicațiile lui Mihălcioiu
Sursa foto: ziare.com

Lipsa unui sistem de supraveghere

Liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor, Adrian Mihălcioiu, a declarat vineri, 5 iunie 2026, că drona maritimă explodată în Portul Constanța „a ajuns din greșeală doar acolo”. Într-un interviu oferit postului Digi 24, Mihălcioiu a subliniat că drona ar fi putut avansa spre danele militare sau comerciale ale portului, punând astfel în evidență vulnerabilitățile de securitate existente în zonă. "Nu avem un sistem de supraveghere și siguranță a coastelor românești", a spus el, evidențiind lipsa măsurilor adecvate de protecție în contextul tensiunilor internaționale crescute.

Potrivit declarațiilor sale, după patru ani de război în Ucraina, România nu dispune de un sistem de monitorizare a coastelor, în special în zona Neptun Deep, unde se preconizează extragerea gazelor naturale. "Nu avem îngrădit în zona Neptun Deep. Acolo știm că se vor extrage gaze naturale", a adăugat liderul sindical. Această situație ridică semne de întrebare cu privire la pregătirea și reacția autorităților în fața amenințărilor externe.

Mihălcioiu a explicat că drona, despre care se suspectează că ar fi de origine ucraineană, a trecut prin trei filtre de securitate, inclusiv cele ale Ministerului Apărării Naționale (MApN) și Ministerului de Interne (MAI). "Avem cel puțin trei sisteme, trei filtre. Avem filtrul MApN, divizia de flotă navală acolo, în portul Constanța", a declarat el. Aceste afirmații ridică întrebări cu privire la eficiența acestor filtre și la capacitatea lor de a preveni intruziunile potențiale.

În plus, liderul sindical a menționat că, în cazul în care drona a fost echipată cu un sistem antiradar, acest lucru ar putea explica de ce nu a fost detectată la timp. "Drona putea fi văzută. Dacă cumva a avut un sistem antiradar, atunci se poate explica de ce nu a fost văzută, depistată la timp", a declarat Mihălcioiu. El a subliniat, de asemenea, necesitatea unui sistem de supraveghere prin satelit pentru a monitoriza obiectele din jurul coastelor românești.

Această situație este cu atât mai alarmantă cu cât, conform unui raport al Institului Național de Statistică (INS) din 2025, România a alocat anual sume considerabile pentru apărare, dar nu a investit suficient în tehnologia de supraveghere a coastelor. Conform unei analize Eurostat din 2025, România se află printre țările din Uniunea Europeană cu cele mai scăzute cheltuieli pentru securitatea maritimă, ceea ce o face vulnerabilă în fața amenințărilor externe.

Critici au fost aduse și de alți experți în domeniul securității naționale, care susțin că este esențial ca România să își întărească capacitățile de apărare maritime, având în vedere intensificarea activităților navale în Marea Neagră. "Dacă vrem să ne asigurăm securitatea națională, trebuie să investim în tehnologii moderne de monitorizare și apărare", a declarat un expert în securitate, care a dorit să rămână anonim.

În concluzie, declarațiile lui Adrian Mihălcioiu subliniază necesitatea urgentă de a investi în sisteme de supraveghere și apărare a coastelor românești. Cu amenințările externe crescânde, România trebuie să își reevalueze strategiile de securitate pentru a proteja resursele naturale și infrastructura critică.

Următorii pași ar trebui să includă evaluarea riscurilor și dezvoltarea unui plan național de securitate maritimă, care să integreze tehnologiile moderne de monitorizare.