DSU analizează intervenția medicală
Ministerul Sănătăţii şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă au prezentat concluziile verificărilor efectuate în urma decesului unui elev de 15 ani, care a avut loc pe 20 mai 2026, în timpul unei pauze, la o şcoală din judeţul Bacău. Potrivit Agerpres, intervenţia a fost supusă unei analize detaliate pentru a stabili modul în care au fost gestionate resursele medicale în acest caz tragic. "Imediat după luarea la cunoştinţă a circumstanţelor acestui caz, am dispus efectuarea unor verificări pentru a ne asigura că intervenţia a fost conformă cu procedurile operaţionale", a declarat conducerea Ministerului Sănătăţii.
O echipă de inspecţie a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă s-a deplasat la structurile care asigură asistenţa medicală de urgenţă în judeţul Bacău, inclusiv Serviciul de Ambulanţă Judeţean Bacău (SAJ) şi Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă Bacău. Verificările s-au concentrat asupra modului în care a fost gestionată intervenţia la Şcoala Gimnazială din Vladnic, comuna Parincea, locul unde s-a petrecut tragedia. Conform celor declarate de DSU, au fost identificate mai multe deficienţe în gestionarea situaţiei.
Conform raportului, cazul a fost încadrat ca o urgenţă majoră, corespunzătoare categoriei „Cod Roşu”, care permite alertarea unor resurse de competenţă superioară. Cu toate acestea, medicul coordonator nu a valorificat toate resursele disponibile la momentul solicitării, iar o resursă aeriană nu a fost solicitată deşi aceasta ar fi putut fi de ajutor. În plus, nu a fost utilizată o resursă de prim ajutor calificat aflată în apropierea locului intervenţiei. Aceste aspecte ridică întrebări serioase cu privire la eficienţa intervenţiei.
Un alt factor identificat a fost un paravan care separa dispecerii pompieri de cei ai SAJ, ceea ce a condus la deficienţe în comunicarea şi coordonarea situaţiei de urgenţă. Acest lucru sugerează că problemele de infrastructură pot afecta negativ răspunsul la urgenţe, în special în situaţii critice.
În urma constatărilor, au fost dispuse o serie de măsuri, inclusiv sancţiuni contravenţionale în cuantum de 5.000 lei, precum şi iniţierea unei cercetări interne pentru a analiza modul de dispecerizare a cazului. De asemenea, se va realiza reinstruirea personalului medical, a dispecerilor ISU şi a coordonatorilor medicali, astfel încât să se respecte criteriile de alertare a resurselor aeriene. Un alt aspect important este eliminarea factorilor care afectează comunicarea în dispeceratul integrat, cum ar fi paravanul menţionat anterior.
"Ministerul Sănătăţii şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă reafirmă că fiecare situaţie care implică pierderea unei vieţi omeneşti este tratată cu maximă seriozitate. Verificările au avut ca obiectiv stabilirea adevărului şi identificarea disfuncţionalităţilor", a adăugat DSU. În acest context, cele două instituţii au subliniat importanţa colaborării cu toate autorităţile competente pentru a clarifica circumstanţele cazului şi pentru a implementa măsurile necesare.
Pe 20 mai 2026, elevul, în vârstă de 15 ani, a murit la şcoală în timpul unei pauze. Surse din cadrul anchetei au relatat că acesta se afla împreună cu doi colegi, iar la un moment dat a căzut, având nevoie urgentă de asistenţă medicală. Tragedia a stârnit reacţii în rândul comunităţii locale, care solicită îmbunătăţirea sistemului de asistenţă medicală de urgenţă, în special în instituţiile de învăţământ.
Acest incident subliniază importanţa eficienţei intervenţiei medicale în cazurile de urgenţă şi nevoia de a asigura toate resursele necesare pentru a preveni pierderi de vieţi omeneşti. Autorităţile sunt acum sub presiune pentru a implementa rapid măsurile necesare care să asigure siguranţa elevilor în şcoli, precum şi eficienţa răspunsului la urgenţe. Este esenţial ca astfel de incidente să nu se repete, iar comunitatea să aibă încredere în sistemul de sănătate publică.
În concluzie, tragicul deces al elevului din Bacău ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toate instituţiile implicate în asistenţa medicală de urgenţă.
Autorităţile sunt aşteptate să îmbunătăţească procedurile, pregătirea personalului şi coordonarea între diferitele servicii pentru a asigura o reacţie promptă şi eficientă în cazuri de urgenţă viitoare.