UE riscă să piardă un milion locuri de muncă

Conform unui raport al Comisiei Europene publicat recent, aproximativ 560.000 de locuri de muncă ar putea fi desființate în acest an în Uniunea Europeană din cauza creșterii costurilor energetice, în timp ce industria auto se confruntă cu o amenințare similară, estimându-se că 600.000 de locuri de muncă sunt în pericol. România, cu cele mai mari prețuri la energia electrică din UE, după închiderea unor capacități de 7.000 MW pe cărbune și gaze în ultimii ani, se află în centrul acestei crize. "Este esențial ca statele membre să colaboreze pentru a găsi soluții viabile care să protejeze locurile de muncă și competitivitatea industriei europene", a declarat comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, într-o conferință de presă.

Statisticile arată că sectoarele cele mai afectate de creșterea prețurilor la energie vor fi construcțiile, metalurgia, industria chimică și transporturile. Un studiu realizat de Eurostat relevă că, în 2025, costurile energiei pentru companiile din România au crescut cu aproximativ 30% față de 2023, ceea ce pune o presiune considerabilă asupra economiei locale. Experții din cadrul Institutului Național de Statistică (INS) subliniază că aceste creșteri de costuri pot duce la o diminuare a competitivității produselor românești pe piețele externe.

Industria auto din România, care are legături strânse cu producătorii germani, simte deja efectele acestei crize. Dacia a anunțat recent o nouă rundă de plecări voluntare, după ce o altă astfel de acțiune a avut loc la începutul anului. Potrivit datelor furnizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), în ultimul an, producția auto a scăzut cu 15%, iar estimările pentru 2026 sugerează o continuare a tendinței negative.

Unii analiști consideră că această situație reprezintă o oportunitate pentru companiile care investesc în energie verde și tehnologie. "România ar putea deveni un hub pentru producția de baterii și panouri solare, având în vedere resursele disponibile și forța de muncă calificată", a afirmat Andrei Gerea, expert în politici energetice la Universitatea Politehnica din București.

Pe lângă impactul economic, această criză energetică are și implicații sociale. Conform unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), aproximativ unu din cinci lucrători cu salarii mici se află în sectoare cu o creștere limitată a productivității, ceea ce face ca aceștia să fie vulnerabili în fața reducerilor de personal.

Comisia Europeană lucrează la inițiative pentru a proteja industriile locale, dar provocările sunt majore. Chiar și cu o revenire timidă a activității economice, se estimează că aproximativ 85.000 de locuri de muncă legate de producția de baterii și aproape 60.000 de locuri de muncă în domeniul panourilor solare sunt în pericol. China, cu un cvasi-monopol în aceste domenii, continuă să reprezinte o competiție acerbă pentru companiile europene.

În concluzie, situația economică din UE, amplificată de criza energetică, are efecte profunde asupra României și a altor state membre. Este crucial ca autoritățile să dezvolte strategii eficiente pentru a susține locurile de muncă și pentru a stimula investițiile în tehnologii durabile.

Următoarele luni vor fi decisive pentru a evalua impactul acestor schimbări și pentru a contura direcțiile economice viitoare ale Uniunii Europene.