Reforma fiscală sub noul guvern
La câteva săptămâni după schimbarea de putere de la Budapesta, noul guvern condus de Peter Magyar pregătește una dintre cele mai controversate reforme fiscale din ultimele decenii: introducerea unui impozit pe avere care ar putea transforma Ungaria în primul stat membru al Uniunii Europene care adoptă o astfel de măsură în epoca modernă. Potrivit unei analize realizate de economistul Zoltan Pogatsa, majoritatea celor mai bogați unguri și-au construit averile prin contracte publice sau au beneficiat semnificativ de sistemul economic dezvoltat în timpul fostului premier Viktor Orban. "Ungaria are mare nevoie de un impozit pe avere, din două motive", a afirmat Pogatsa. "În primul rând, impozitele existente pe avere sunt prea mici, iar în al doilea rând, acest impozit va asigura transparența".
Ministrul finanțelor, Andras Karman, urmează să dezvăluie detalii despre reformă până pe 5 iunie 2026. În cadrul programului electoral al partidului Tisza, se preconizează ca persoanele care dețin averi de peste 1 miliard de forinți (aproximativ 2,4 milioane de lire sterline) să plătească anual un impozit de 1% aplicat asupra valorii care depășește acest prag. Această măsură vizează nu doar proprietățile și acțiunile în companii, ci și bunurile de lux, precum iahturile și avioanele private.
Pe lângă impozitul pe avere, guvernul Tisza intenționează să elimine scutirile fiscale pentru trusturi, ceea ce ar putea contribui la creșterea veniturilor bugetare. Conform datelor firmei de analiză Blochamps Capital, primele 1% dintre gospodăriile ungare controlează aproximativ 35% din averea națională, iar primele 10% dețin peste două treimi din total. Această distribuție inegală a bogăției a generat critici din partea economiștilor, care susțin necesitatea reformării sistemului fiscal.
Unul dintre susținătorii reformei, antreprenorul Gabor Bojar, a afirmat: "Bogații plătesc impozite și în alte țări, iar omul de rând plătește proporțional mult mai mult în impozite – acest lucru este nedrept și sistemul trebuie schimbat". Însă, nu toți experții sunt de acord cu impozitul pe avere. Viktor Zsiday, administrator de fonduri de investiții, consideră că soluția nu ar trebui să fie impozitarea, ci urmărirea penală a averilor obținute ilegal. "Impozitul pe avere pune întreprinderile maghiare într-o situație dezavantajoasă", a declarat Zsiday.
În plus, Istvan Karagich, directorul Blochamps Capital, apreciază că pragul de 1 miliard de forinți este prea mic și ar putea afecta proprietarii de afaceri mici și mijlocii, propunând un prag de 5 miliarde de forinți. "Această taxă va afecta antreprenorii maghiari care dețin întreprinderi mici și mijlocii", a spus el. De asemenea, Karagich a subliniat că actuala concentrare a averilor la vârful piramidei sociale este nesustenabilă.
În ciuda criticilor, guvernul lui Magyar își menține angajamentul de a implementa această reformă, având în vedere că a obținut o majoritate de două treimi în parlament. Această schimbare fiscală ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei ungare, având în vedere că, conform statisticilor, impozitele pe venit sunt de doar 15%, iar impozitul pe profit este de 9%, unul dintre cele mai reduse din Europa. În contrast, TVA-ul în Ungaria se ridică la 27%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană.
În concluzie, introducerea impozitului pe avere în Ungaria reprezintă un pas semnificativ în direcția unei reforme fiscale care vizează reducerea inegalităților economice și promovarea transparenței. Cu toate acestea, rămâne de văzut cum va afecta acest impozit antreprenorii și economia în ansamblu, mai ales în contextul unei taxe care ar putea întâmpina diverse obstacole în implementare.
Guvernul Tisza promite să folosească fondurile suplimentare pentru a reduce povara fiscală asupra persoanelor cu venituri mici, dar va trebui să navigheze cu atenție printre provocările economice și sociale care se pot ivi.