Declarații controversate în SUA
Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, a afirmat miercuri, 3 iunie 2026, în cadrul unei audieri în Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, că discuțiile cu Danemarca și Groenlanda privind rolul strategic al insulei în apărarea colectivă se află într-o poziție favorabilă. „Suntem implicați în discuții cu Groenlanda și Danemarca despre utilizarea Groenlandei pentru apărarea colectivă a tuturor. Este o parte cheie a apărării antirachetă, dar suntem implicați în aceste discuții chiar acum. Cred că suntem într-o poziție bună în această privință acum. Cred că vom avea vești destul de bune despre asta la un moment dat”, a afirmat liderul diplomației de la Washington, citat de Reuters.
Declarațiile lui Rubio au stârnit noi controverse, în special după ce a ridicat din nou problema anexării Groenlandei. Întrebat de reprezentanta Sarah McBride, „Presupun că știți că Groenlanda face parte din Danemarca?”, Rubio a răspuns: „Pentru moment”. Această afirmație reflectă o poziție mai amplă a administrației americane, care subliniază importanța Groenlandei în strategia de apărare națională.
Marco Rubio, cunoscut ca un susținător al punctului de vedere al președintelui Donald Trump, a reiterat ideea că Groenlanda ar fi mult mai în siguranță sub autoritatea Washingtonului. „Această insulă imensă și neprotejată face de fapt parte din America de Nord”, a spus Trump într-un discurs la Forumul Economic Mondial de la Davos, în ianuarie 2026. De asemenea, el a avertizat că, fără intervenția Statelor Unite, insula ar putea cădea sub influența Chinei sau Rusiei.
În ultimele luni, atenția autorităților americane a fost concentrată pe conflictul din Orientul Mijlociu, iar poziția Danemarcei a rămas extrem de fermă. Oficialii din Groenlanda și Danemarca au respins remarcile lui Trump, subliniind că numai cetățenii insulei pot decide asupra viitorului teritoriului. Declarațiile recente ale oficialilor americani au generat reacții negative în rândul groenlandezilor, care doresc să-și păstreze autonomie și identitate, conform unei declarații comune a liderilor din parlamentul Groenlandei, care afirmă: „Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi; vrem să fim groenlandezi”.
Se estimează că, în plin Război Rece, Statele Unite aveau 17 baze militare și peste 10.000 de soldați în Groenlanda. În prezent, operațiunile americane se limitează la o singură bază pe insulă, Baza Spațială Pituffik, folosită pentru misiuni de avertizare împotriva rachetelor și apărare antirachetă. Conform Forțelor Spațiale ale SUA, această bază este esențială pentru securitatea națională americană.
În acest context geopolitic complicat, afirmațiile lui Rubio și poziția administrației americane cu privire la Groenlanda ridică întrebări despre viitorul relațiilor internaționale din regiune. Summitul NATO programat pentru 24-26 iunie 2026 la Haga ar putea deveni un moment crucial în discutarea acestor subiecte sensibile. Este de așteptat ca discuțiile să se concentreze pe apărarea colectivă și pe rolul strategic al Groenlandei în cadrul NATO.
În concluzie, implicațiile acestor declarații și discuții sunt semnificative, iar următorii pași trebuie să includă o colaborare mai strânsă între Statele Unite, Danemarca și Groenlanda, pentru a asigura stabilitatea și securitatea în regiune.
Este esențial ca toate părțile implicate să respecte voința cetățenilor groenlandezi și să colaboreze în mod constructiv, având în vedere complexitatea situației geopolitice actuale.