Răspunsuri sistematice de la Kremlin
Rusia este „panicată” din cauza recentelor atacuri cu drone ucrainene, inclusiv cele care au lovit oraşul Sankt Petersburg, a declarat miercuri pentru AFP şefa politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas. „Asta arată clar panica de partea rusă şi explică de ce ei escaladează atacurile teroriste - nu ştiu cum să gestioneze aceste lucruri”, a spus ea într-un interviu acordat agenţiei franceze de presă la Bruxelles.
Dronele ucrainene au atacat instalaţii energetice şi militare din Sankt Petersburg miercuri dimineaţă, în ziua de deschidere a tradiţionalului Forum Economic, notează AFP, citată de Agerpres. Aceste atacuri survin într-un context în care Kremlinul a promis „răspunsuri sistematice” la acţiunile Kievului, care vin la o zi după ce 23 de persoane au fost ucise în Ucraina într-un baraj masiv de rachete şi drone ruseşti.
Potrivit Ministerului Apărării din Ucraina, aceste atacuri reflectă o intensificare a acţiunilor ucrainene asupra ţintelor militare şi energetice ruseşti ca represalii pentru bombardamentele zilnice ale Rusiei. Expertul militar român, colonelul (r.) Daniel Petrescu, subliniază că „Ucraina îşi adaptează strategiile în funcţie de evoluţiile de pe câmpul de luptă, iar atacurile cu drone sunt o componentă esenţială a acestei strategii”.
În acelaşi timp, Kallas a menţionat că Rusia lui Vladimir Putin „pierde bani şi oameni”, motiv pentru care „îşi intensifică atacurile asupra civililor ucraineni”. Aceasta observaţie este susţinută de datele oferite de Institutul Naţional de Statistică din Ucraina, care arată că numărul victimelor civile a crescut semnificativ în ultimele luni.
Recenta închidere a internetului în Rusia, ca parte a eforturilor de control al informaţiei, a fost interpretată de Kallas ca o încercare de a împiedica populaţia să înţeleagă realitatea conflictului. „Acest lucru ar ridica evident întrebări foarte serioase pentru Putin şi regimul său”, a adăugat Kallas, evidenţiind faptul că este un critic deschis al Kremlinului.
Preşedintele rus a ales „să intensifice teroarea pentru a crea frică”, a afirmat Kallas, subliniind că scopul acestui comportament este „să distrugă rezistenţa poporului ucrainean” şi „determinarea societăţilor noastre”. În ceea ce priveşte negocierile de pace, ea a denunţat refuzul Moscovei de a se aşeza cu bună-credinţă la masa negocierilor. „Nu am văzut, din partea Rusiei, nicio dorinţă reală de a negocia”, a declarat ea.
Kallas a evidenţiat că Rusia a prezentat “revendicările maximaliste”, fără a face nicio concesie, un fapt care subliniază dificultăţile în reglementarea conflictului. Aceasta a insistat asupra necesităţii de a continua să se crească presiunea asupra Rusiei pentru a-i determina să discute cu ucrainenii.
Uniunea Europeană discută un nou pachet de sancţiuni împotriva Moscovei, al 21-lea de la invazia rusă din Ucraina, care a început în februarie 2022. Kallas a declarat că „avem un obiectiv foarte clar: să ţintim industria militară, să ţintim instituţiile financiare, astfel încât acestea să nu poată strânge capital pentru a finanţa acest război”.
Unul dintre elementele cheie ale acestor noi sancţiuni va fi încercarea de a menţine veniturile Rusiei din petrol, principala sursă de finanţare pentru războiul său împotriva Ucrainei, cât mai scăzute posibil, a explicat Kallas. Aceasta subliniază importanţa colaborării internaţionale pentru a împiedica Rusia să-şi susţină acţiunile agresive în regiune.
În concluzie, intensificarea atacurilor cu drone din partea Ucrainei, în tandem cu reacţiile Rusiei, subliniază complexitatea conflictului și necesitatea unei abordări coordonate la nivel internațional pentru a aduce stabilitate în regiune. Uniunea Europeană continuă să caute soluții pentru a sprijini Ucraina și a sancționa comportamentul agresiv al Rusiei, dar provocările rămân semnificative.
Este esențial ca comunitatea internațională să rămână unită în fața amenințărilor actuale pentru a proteja pacea și securitatea în Europa.