Suspicii privind autorizația
Povestea depozitului Lidl construit în apropierea unui radar militar de o importanță majoră pentru Armata Română și pentru NATO este departe de final. Ministerul Apărării Naționale se judecă, din nou, cu Consiliul Județean Dolj și cu compania germană pentru anularea autorizației de construire și demolarea construcției existente. Între timp, pe firul afacerii au intrat procurorii DNA care cercetează modul în care s-au dat aprobările, dar și tranzacția acceptată inițial de MApN pentru stingerea conflictului – mutarea radarelor pe banii Lidl.
În 2021, nemții de la Lidl au cumpărat de la primarul comunei Cârcea, din Dolj, Valeriu Pupăză, (direct sau de la firme controlate de familia lui) 23 de hectare de teren, în aceeași comună, pentru a ridica un depozit logistic. Condiția pusă de compania de retail la cumpărare a fost ca vânzătorul să garanteze că terenul e construibil și să obțină autorizație de construire. Ceea ce s-a și întâmplat.
În toamna lui 2021 a început construirea și primele cadre ale viitorului depozit au fost ridicate. A fost momentul când MApN a reacționat. La începutul lui 2022, ministerul a cerut stoparea imediată a lucrărilor pe motiv că imobilul ar fi interferat cu vizibilitatea radarului și i-ar fi afectat capacitatea operațională.
În mai 2022, MApN a mers la Tribunalul Dolj și a cerut anularea autorizației de construire. Reprezentanții ministerului au susținut în fața instanței că „la o distanţă de aproximativ 2000 de metri sud de obiectivul militar, pârâţii au început edificarea unei construcţii metalice de mari dimensiuni, cu o înălţime prognozată de aproximativ 20 m, care afectează în mod semnificativ funcţionarea echipamentelor militare”.
În apărarea sa, Consiliul Județean Dolj a motivat că MApN nu a comunicat primăriei Cârcea „zonele supuse servituţiilor aeronautice, conform codului aerian, anterior emiterii certificatului de urbanism” și că nu există dovezi clare că radarul nu mai funcționează la parametri, deoarece în comunicatele de presă ministerul a susținut că nu sunt probleme.
MApN a venit în instanță, în vara lui 2022, cu o înțelegere extrajudiciară prealabilă între părți. Mai exact între MApN și Lidl, prin care ministerul era dispus să mute radarele, pe banii companiei private, astfel încât depozitul logistic să poată fi construit. Tranzacția fusese posibilă datorită unui ordin al fostului ministru al Apărării, Vasile Dîncu, care stipula „amenajarea unei poziții temporare de funcționare a unui radar pe timpul executării lucrărilor și relocarea efectivă a radarului”.
Însă, înțelegerea extrajudiciară propusă nu a fost acceptată de o judecătoare de la Tribunalul Dolj, care a respins documentul, motivând că speța e de interes public, nu doar strict al părților. Decizia finală a Tribunalului, venită pe 28 septembrie 2023, a fost de a anula autorizația de construire. Atât Lidl, cât și Consiliul Județean Dolj au făcut recurs, care s-a judecat la Curtea de Apel Craiova.
Pe 5 martie 2024, judecătorii Curții au decis casarea soluției date de Tribunal și reluarea procesului, Tribunalul Dolj fiind obligat să examineze dacă înțelegerea prin care Lidl modernizează radarul militar pe cheltuială proprie protejează suficient interesul public.
MApN a explicat, pentru G4Media, de ce este important ca autorizația să fie anulată și Lidl să demoleze construcția deja existentă. „Orice degradare sau diminuare a parametrilor optimi de funcționare a radarului FPS-117 influențează în mod negativ misiunile de bază ale aparaturii”, a transmis ministerul.
„În baza calculelor matematice și a demonstrațiilor științifice a rezultat că realizarea obiectivului industrial în discuție ar afecta în mod semnificativ capacitatea de funcționare a radarului, în special pe direcția sud”, a mai adăugat MApN. Reprezentanții ministerului au anunțat instanța că refuză categoric să mai susțină înțelegerea extrajudiciară semnată în 2022, prezentând un document semnat de ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr.
„Motivele care au stat la baza deciziei au fost comunicate instanței la data de 28.06.2024. În principal, a fost avut în vedere faptul că radarul FPS-117 nu deservește doar Armata României, ci este pus la dispoziția NATO”, a transmis MApN. Radarul militar de la Cârcea este parte a sistemului integrat de supraveghere și apărare al Alianței.
Așadar, spune MApN, „o eventuală mutare a lui de pe poziția actuală trebuie aprobată și de conducerea Alianței, pentru că are efecte nu doar asupra securității aeriene a României. Contextul politico-militar s-a degradat accentuat după anul 2022, ceea ce a făcut inoportună o relocare a radarului”.
Mai mult, „începând cu 09.12.2022, radarul trece printr-un proces de modernizare, ceea ce face ca condițiile tehnice de la data tranzacției să nu mai fie de actualitate”, a transmis MApN.
În instanță, însă, avocații Lidl și Consiliul Județean Dolj susțin că tranzacția e încă valabilă și că ordinul ministerial care a autorizat tranzacția nu a fost revocat oficial. Compania contestă, de asemenea, concluziile expertizelor tehnice prezentate în dosar și susține că acestea se bazează pe informații publice insuficiente.
În dosar a încercat să intervină și Primăria Craiova, condusă de Lia Olguța Vasilescu, care a avertizat că o eventuală victorie a Armatei ar putea crea un precedent cu efecte asupra proiectelor de dezvoltare din zona radarului. Cererea de intervenție a fost însă respinsă de instanță.
După mai bine de trei ani de procese, cauza se află încă în faza expertizelor tehnice, iar judecătorii nu au stabilit definitv dacă depozitul construit poate afecta funcționarea radarului.
Următorul termen este programat pentru 5 iunie, la Tribunalul Dolj.