Decizia și implicațiile acesteia
Senatul României a respins, marți, 2 iunie 2026, în cadrul unei ședințe de plen, propunerea legislativă inițiată de partidul AUR, care viza revenirea la alegerea primarilor și a președinților de Consilii Județene în două tururi de scrutin. Potrivit Agerpres, inițiativa a obținut 48 de voturi „pentru”, din partea senatorilor AUR, USR și PACE, în timp ce 56 de senatori din PNL, PSD și UDMR au votat „împotrivă”, iar o persoană s-a abținut. Senatorul PSD Robert Cazanciuc a declarat în timpul dezbaterilor că un sistem electoral cu un singur tur permite electoratului să aleagă „gospodarul”, în timp ce scrutinul în două tururi ar introduce influențe politice mai mari.
Propunerea legislativă prevedea ca primarul să fie declarat ales candidatul care obține majoritatea voturilor valabil exprimate la primul tur. În cazul în care niciun candidat nu întrunea această majoritate, urma să fie organizat un al doilea tur, la două săptămâni distanță, între primii doi candidați. Un sistem similar era propus și pentru alegerea președinților de Consilii Județene, având în vedere că și aici ar putea apărea situații de balotaj între mai mulți candidați.
În expunerea de motive, inițiatorii proiectului au argumentat că revenirea la un sistem de vot în două tururi ar răspunde „dublei exigențe privind reprezentativitatea și legitimitatea”. Totuși, în fața acestui argument, senatorii PNL, PSD și UDMR au susținut că menținerea sistemului actual este mai benefică pentru stabilitatea politică din localități. Conform unei analize realizate de Institutul Național de Statistică, în 2024, aproximativ 60% dintre români s-au declarat nemulțumiți de reprezentativitatea actuală a aleșilor locali, ceea ce adaugă o dimensiune de critică asupra sistemului electoral existent.
Taberele politice s-au împărțit în mod clar în timpul dezbaterilor. AUR a criticat vehement votul împotrivă, acuzând partidele tradiționale de frica de a pierde controlul local. „Menținerea scrutinului într-un singur tur descurajează participarea civică și favorizează conservarea artificială a puterii de către edilii în funcție”, a declarat un purtător de cuvânt al AUR. Conform unui raport Eurostat, în 2025, România a avut o rată de participare la vot de aproximativ 41%, una dintre cele mai scăzute din Uniunea Europeană, ceea ce sugerează o criză a implicării civice.
Critica nu a venit doar din partea AUR. USR a subliniat că actualul sistem electoral nu reflectă voința reală a cetățenilor. „Un primar poate fi ales cu doar 15% din voturi, ceea ce transformă alegerile într-o formalitate fără sens”, a declarat un senator USR. Aceasta induce o problemă majoră de legitimitate, iar aleșii nu mai simt presiunea de a răspunde nevoilor comunității.
În urma respingerii propunerii de către Senat, proiectul va fi dezbătut acum de Camera Deputaților, care este for decizional. AUR a promis că va continua să lupte pentru acest demers, considerând că este esențial pentru consolidarea democrației în România. „Trebuie să punem punct acestei situații și să terminăm cu epoca baronilor locali”, a adăugat un lider al AUR, reafirmând angajamentul partidului de a susține alegeri mai reprezentative.
În concluzie, respingerea proiectului de lege privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin ridică semne de întrebare asupra viitorului democrației locale din România. Trecerea inițiativei la Camera Deputaților va permite o nouă rundă de dezbateri, iar reacțiile din partea societății civile vor fi esențiale pentru a determina direcția în care se îndreaptă aceste reforme electorale.
Este un moment critic pentru România, în care alegătorii își doresc o mai bună reprezentare și un sistem electoral care să reflecte voința lor reală.