Drona rusească în Galați
România se vede obligată să își întărească de urgență scutul de protecție împotriva atacurilor aeriene, mizând pe sprijinul direct al partenerilor strategici din Alianța Nord-Atlantică. Anunțul a fost făcut în capitala Franței de către ministrul român al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, în contextul unui climat tensionat provocat de recentul incident de la granița cu Ucraina, unde prăbușirea unei drone a provocat rănirea a doi cetățeni români. Deși datele preliminare nu arată o intenție deliberată din partea Federației Ruse de a lovi imobilul din Galați în cursul zilei de 29 mai, oficialul de la București a subliniat că vina morală și juridică aparține în totalitate Kremlinului.
Poziția României este una critică în acest moment, având în vedere proximitatea directă cu teatrul de operațiuni militare. Ministrul de Externe a punctat necesitatea unei acțiuni rapide pentru securizarea spațiului aerian aliat. „Este clar că trebuie să consolidăm capacităţile de supraveghere aeriană şi apărare antiaeriană de-a lungul întregului flanc estic al NATO”, le-a declarat ministrul jurnaliştilor. Vulnerabilitatea țării noastre este accentuată de configurația geografică, România fiind statul cu cea mai mare expunere teritorială la granița cu Ucraina.
„Dar, pentru noi, presiunea este şi mai mare”, a adăugat ea, subliniind că România, membră a NATO şi a UE, împarte 'cea mai lungă graniţă' cu zona de conflict din Ucraina, în special în regiunile Dunării şi Mării Negre. Potrivit datelor oficiale, teritoriul național a fost martorul a peste 40 de astfel de încălcări ale spațiului aerian de la începutul războiului, dar incidentul de la Galați a fost primul care s-a soldat cu victime umane.
Deoarece contractele de achiziții pentru echipamentele militare de ultimă generație au termene de livrare ce se întind pe următorii doi ani, autoritățile caută variante de protecție imediată. În acest sens, se poartă discuții intense la nivelul Alianței, dar și o colaborare bilaterală cu statul vecin pentru contracararea tactică a atacurilor cu aparate de zbor fără pilot. Oana Țoiu a oferit clarificări tehnice despre evenimentele din 29 mai, explicând de ce aparatul rusesc nu a fost interceptat în aer. Oficialul a menționat că ținta fusese localizată, făcând parte dintr-un grup mai mare de aparate, însă avioanele de vânătoare au primit ordin să nu deschidă focul din cauza riscurilor majore ca resturile explozive să provoace distrugeri masive la sol.
Incidentul a generat și un schimb intens de replici la cel mai înalt nivel diplomatic. Liderul de la Moscova a încercat să distanțeze Rusia de acest eveniment, invocând lipsa unor dovezi tehnice clare până la finalizarea expertizelor independente. Nimeni nu poate determina cu certitudine originea dronei până la efectuarea unei examinări amănunţite. „Rusia nu a ameninţat niciodată şi nu ameninţă ţările europene”, a adăugat el. Președintele român Nicușor Dan a contrazis public declarațiile de la Kremlin, bazându-se pe rapoartele tehnice ale specialiștilor militari autohtoni.
Experţii însărcinaţi de autorităţile române au stabilit fără echivoc că drona care a lovit o clădire pe 29 mai era o Geran-2, de origine rusească, a conchis președintele.
Aceste informații subliniază nevoia urgentă de reformare a strategiei naționale de apărare și de colaborare mai strânsă cu partenerii internaționali pentru a asigura securitatea cetățenilor români în fața amenințărilor externe.