Solicitări de sprijin NATO
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat marți că niciun stat nu dispune permanent de toate resursele necesare pentru a răspunde oricărui tip de amenințare, argumentând astfel solicitarea adresată aliaților NATO pentru sprijin temporar în consolidarea apărării antidronă. Declarația a fost făcută după ce oficialul a prezentat la sediul SHAPE din Belgia incidentul de la Galați, unde o dronă rusească a explodat pe acoperișul unui bloc de locuințe. Radu Miruță a participat marți la Conferința NATO de generare a capabilităților, organizată la sediul Comandamentului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SHAPE), de la Mons, Belgia, unde a discutat cu reprezentanții militari ai celor 32 de state membre despre provocările de securitate de pe Flancul Estic al Alianței.
Într-o postare publicată pe Facebook după reuniune, ministrul a explicat de ce România a solicitat sprijin temporar din partea aliaților pentru întărirea apărării împotriva dronelor. „Nu există nicio țară care să dețină, în orice moment, toate resursele necesare pentru orice scenariu posibil. Important este să identifici realist vulnerabilitățile, să le recunoști și să acționezi pentru a le reduce. Exact asta face România astăzi”, a transmis Miruță.
Ministrul Apărării a declarat că a prezentat în fața reprezentanților NATO situația cu care se confruntă România în contextul războiului din Ucraina și al incidentelor repetate provocate de drone rusești în apropierea graniței. „În fața reprezentanților militari ai celor 32 de state membre, am prezentat realitatea cu care se confruntă România: drone rusești care intră ilegal în spațiul aerian NATO și riscurile pe care acestea le generează pentru cetățenii noștri. Am discutat inclusiv despre ultimul incident de la Galați și despre cum au ajuns românii să simtă mirosul de explozibil adus de dronele rusești. Și am justificat de ce consider că este legitim că am solicitat sprijin”, a afirmat ministrul.
Potrivit acestuia, în cadrul unei sesiuni dedicate provocărilor de securitate de pe Flancul Estic, oficialul român a prezentat detalii despre incidentul produs pe 29 mai, când o dronă de proveniență rusească a explodat pe acoperișul unui bloc de locuințe din municipiul Galați. Radu Miruță a subliniat că România a luat deja măsuri pentru consolidarea apărării și că solicitarea adresată aliaților vine în contextul în care noile sisteme comandate nu vor fi livrate imediat.
„Prin programul SAFE am comandat capabilități moderne de apărare antiaeriană și antidronă, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro. Acestea vor răspunde nevoilor pe care le-am identificat, însă primele livrări vor începe peste aproximativ un an și jumătate. Până atunci, este legitim să solicităm sprijin aliat temporar pentru consolidarea apărării pe Flancul Estic”, a transmis ministrul. Acesta a precizat că România se află în dialog cu aliații încă din luna februarie pentru identificarea unor soluții temporare care să acopere vulnerabilitățile existente până la intrarea în dotare a noilor capabilități.
Potrivit ministrului, România a prezentat la SHAPE inclusiv contractele deja semnate pentru achiziția noilor sisteme, pentru a demonstra că își asumă investiții semnificative în apărare și contribuie la securitatea colectivă a Alianței. „Am solicitat de atunci acest sprijin aliat. Acum am venit cu dovada contractelor semnate, demonstrând că România se ține de cuvânt și contribuie semnificativ la apărarea NATO”, a afirmat acesta.
Ministrul a explicat că următorul pas este ca reprezentanții militari ai statelor membre să propună factorilor politici aprobarea unui transfer temporar de capabilități, până la livrarea echipamentelor deja comandate de România. În cadrul conferinței de la SHAPE, ministrul Apărării a solicitat contribuții suplimentare din partea aliaților pentru întărirea capacităților de monitorizare, avertizare timpurie și apărare împotriva amenințărilor emergente.
Totodată, el a reafirmat angajamentul României pentru consolidarea posturii de apărare și descurajare a NATO și a evidențiat creșterea efortului național de apărare la 3,5% din PIB, precum și programele de modernizare aflate în derulare. „România investește în propria apărare, însă timpul nu este în favoarea nimănui și până la livrarea capabilităților avem nevoie de sprijin din partea aliaților”, a declarat Radu Miruță.
În marja reuniunii, ministrul a avut întâlniri cu reprezentanții militari români acreditați la SHAPE și a discutat despre evoluțiile de securitate din regiunea Mării Negre, contribuția României la structurile de comandă ale NATO și perspectivele consolidării prezenței aliate pe Flancul Estic.
La reuniunea extraordinară comună a Forumului de Cooperare în domeniul Securității și Consiliului Permanent de la nivelul OSCE de marți, 2 iunie, 43 de state participante au transmis declarații de sprijin și solidaritate cu România în urma prăbușirii unei drone rusești pe un bloc din Galați. În cadrul reuniunii OSCE au fost discutate implicațiile asupra securității regionale, ale încălcării spațiului aerian național al României, iar cele 43 de state au exprimat compasiune față de victimele afectate de acest eveniment, o mamă și fiul ei de 14 ani, răniți în explozie.
„La 2 iunie 2026, la inițiativa României, 14 state participante ale OSCE, membre ale grupurilor București 9 (B9) și Nordic-Baltic 8 (NB8), au solicitat o reuniune extraordinară comună a Forumului de Cooperare în domeniul Securității și Consiliului Permanent de la nivelul OSCE, pentru a discuta implicațiile asupra securității regionale, ale încălcării spațiului aerian național al României din noaptea de 28-29 mai 2026, care a dus la o explozie soldată cu rănirea unor civili și la pagube materiale în orașul Galați”, anunță miercuri, 3 iunie, Ministerul de Externe, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, România a evidențiat gravitatea deosebită a incidentului, care a avut loc ca urmare a atacurilor Federației Ruse asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. „Incidentul s-a desfășurat în contextul mai larg al războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. România a prezentat dovezi solide care demonstrează că responsabilitatea pentru acest incident aparține exclusiv Federației Ruse. În cadrul reuniunii, 43 de state participante au prezentat declarații de sprijin și solidaritate cu România, exprimând compasiune față de victimele afectate de acest eveniment”, se mai arată în comunicatul de presă.
Potrivit MAE, partenerii României au condamnat în termeni fermi conduita agresivă și iresponsabilă a Federației Ruse, care afectează securitatea întregii regiuni OSCE. Pe lângă multiplele declarații naționale, statele membre UE și candidate, respectiv statele din formatul București 9 și Nordic-Baltic 8 au prezentat declarații comune. „În declarația comună (B9+NB8), sunt condamnate aceste incidente, arătându-se că acestea arată un model persistent de conduită iresponsabilă a Rusiei, care poartă întreaga responsabilitate atât pentru războiul său împotriva Ucrainei, cât și pentru aceste incidente care reprezintă o consecință directă a invaziei pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. Au fost respinse campaniile flagrante de dezinformare și intimidare ale Rusiei și exprimat angajamentul de a contracara activitățile maligne ale Rusiei, inclusiv amenințările cibernetice și acțiunile hibride ale acesteia”, mai transmit oficialii MAE.
Potrivit acestora, alături de partenerii săi, România a reiterat angajamentul ferm pentru continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina, inclusiv în vederea obținerii unei păci cuprinzătoare, juste și durabile, în acord cu dreptul internațional și Actul Final de la Helsinki. „România va continua să susțină utilizarea instrumentelor OSCE pentru documentarea și tragerea la răspundere a Federației Ruse pentru crimele comise împotriva Ucrainei”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
OSCE este Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, formată din 57 de state participante, fiind cea mai mare organizație regională de securitate. OSCE a fost creată pentru menținerea păcii, securității și stabilității în Europa, prin prevenirea, gestionarea și reducerea riscurilor. Principalele structuri pentru consultări și decizii la nivelul organizației sunt Consiliul Permanent, care se ocupă de chestiuni politice, respectiv Forumul de Cooperare în domeniul Securității, care gestionează aspecte politico-militare. Organizarea unei reuniuni comune a celor două structuri survine în circumstanțe extraordinare, pentru discutarea unor situații marcate de o creștere a tensiunilor la nivel regional, precum și pentru a lua în calcul preocupări serioase de securitate pentru statele participante.
Cea mai recentă reuniune comună a celor două formate a avut loc la 26 mai 2026, la cererea Ucrainei, pentru a discuta consecințele atacului masiv al Federației Ruse asupra Ucrainei din noaptea de 23-24 mai 2026, în care a fost utilizată inclusiv o rachetă balistică de tip Oreșnik.