Magnatul grec plătește Iranului pentru nave în Ormuz

Evangelos Marinakis, un influent armator grec, a declarat recent că este dispus să plătească între 100.000 și 200.000 de dolari Iranului pentru a permite navelor sale să traverseze Strâmtoarea Ormuz. Această afirmație a fost făcută în contextul creșterii riscurilor de securitate în regiune, care au determinat armatorii să suporte costuri suplimentare, inclusiv ocolirea prin Capul Bunei Speranțe, în urma atacurilor rebelilor Houthi asupra navelor din Marea Roșie. Marinakis, care controlează prin Capital Maritime Group o flotă de 185 de nave, a subliniat că preferă această opțiune, afirmând: "Pentru mine, este mai bine să plătesc o taxă, decât să am toată această bătaie de cap". Potrivit Financial Times, el consideră că acești bani ar putea fi utilizați pentru a acoperi pagubele cauzate de situația actuală.

Declarațiile lui Marinakis contravin poziției altor companii maritime, care subliniază importanța menținerii libertății de navigație prin Strâmtoarea Ormuz. Chevron, de exemplu, a anunțat că nu va accepta să plătească taxe pentru trecerea navelor sale. Mike Wirth, directorul companiei, a subliniat că revenirea la normalitate depinde de încrederea armatorilor și asigurătorilor în siguranța zonei. În mod similar, George Prokopiou, un alt armator grec, a declarat că nu ar trebui impuse taxe sau alte poveri, având în vedere existența altor puncte de trecere importante în lume.

În aprilie 2026, Iranul a anunțat intenția de a percepe taxe navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz, taxele putând ajunge până la 2 milioane de dolari pentru o navă, echivalentul a aproximativ un dolar pe baril pentru cele mai mari petroliere. Teheranul a înființat Autoritatea Strâmtorii Golfului Persic pentru a gestiona aceste taxe, însă entitatea a fost sancționată de Statele Unite. Această situație complică poziția companiilor maritime, care trebuie să decidă între plata unor taxe riscante și posibilitatea de a nu putea tranzita zona.

Conform dreptului maritim internațional, guvernele nu pot percepe taxe pentru simpla trecere în siguranță printr-o strâmtoare, dar există posibilitatea de a impune costuri pentru servicii sau securitate, dacă acestea sunt aplicate în mod egal tuturor navelor. Situația din Strâmtoarea Ormuz a devenit tot mai precară, după ce Corpul Gardienilor Revoluției Islamice din Iran a început să tragă asupra navelor care traversau zona, ca reacție la atacurile americane și israeliene asupra Iranului. Doar navele care au avut acorduri interguvernamentale cu Iranul sau cele care au plătit taxe au reușit să tranziteze zona, conform Financial Times.

Această criză a avut un impact semnificativ asupra transportului maritim în regiune, multe nave fiind blocate, iar altele fiind nevoite să aleagă rute mai lungi și costisitoare. În acest context, Marinakis a menționat că se pregătește pentru un posibil acord de pace și redeschiderea Golfului, având nave la prețuri reduse, poziționate astfel încât să fie la doar câteva zile de navigație de Strâmtoarea Ormuz. Această strategie îi va permite să reacționeze rapid în cazul unei înțelegeri.

Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful Persic de Golful Oman și apoi de Oceanul Indian, este una dintre cele mai importante rute pentru transportul petrolului și gazului natural lichefiat. Conflictul din Orientul Mijlociu riscă să escaladeze, în ciuda negocierilor între Teheran și Washington, după atacurile cu rachete ale Iranului asupra Kuweitului și Bahrainului și contraofensiva militară a SUA în Iran.

Această dinamică complicată ridică întrebări serioase despre viitorul transportului maritim și securitatea în această regiune strategică.