Listele de așteptare din spitalele europene

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 4 minute

Pe scurt

Raportul OECD din 2025 subliniază problemele majore cu listele de așteptare în spitalele europene. Marea Britanie și Slovenia se confruntă cu cele mai mari întârzieri, pacienții așteptând până la doi ani pentru intervenții chirurgicale. Aceste întârzieri afectează grav sănătatea pacienților și necesită reforme urgente în sistemele de sănătate europene.

EN

Brief

The OECD report from 2025 highlights significant waiting list issues in European hospitals. The UK and Slovenia face the longest delays, with patients waiting up to two years for surgeries. These delays severely impact patient health and call for urgent reforms in European healthcare systems.

Listele de așteptare din spitalele europene
Sursa foto: mediafax.ro

Pacienții așteaptă ani pentru operații

Datele recente din raportul „Health at a Glance 2025” al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) evidențiază timpii de așteptare din diverse sisteme medicale europene. Conform acestui raport, publicat pe 1 iunie 2026, Marea Britanie se confruntă cu o situație alarmantă, unde 11% dintre pacienți au raportat că au așteptat mai mult de un an pentru o consultație la un medic specialist. "Aceste statistici reflectă presiunea tot mai mare asupra sistemului de sănătate, care trebuie să răspundă cererii crescânde", a declarat Dr. Maria Popescu, expert în politici de sănătate la Universitatea din București.

Chiar și în țări cunoscute pentru sistemele lor de sănătate bine finanțate, cum ar fi Franța și Germania, întârzierile în accesul la servicii medicale sunt semnificative. Aproximativ 43% dintre pacienții din Franța și 22% din Germania au raportat că au așteptat între două luni și un an pentru a ajunge la un specialist. În Suedia, 29% dintre pacienți se confruntă cu întârzieri similare, iar în Regatul Unit, procentul este de 32%. Aceste date sugerează că problema nu este exclusivă unei singure țări, ci este o provocare comună în întreaga Europă.

Raportul OECD arată că și accesul la consultațiile medicale de bază a devenit problematic. În Suedia, 23% dintre pacienți așteaptă mai mult de o săptămână pentru o consultație, iar în Franța și Germania, procentele sunt de aproximativ 20%. În Marea Britanie, 18% dintre pacienți întâmpină întârzieri similare. Când se iau în considerare și persoanele care așteaptă între șase și șapte zile, procentele cresc la 30% în Suedia, 28% în Franța, 27% în Regatul Unit și 26% în Germania.

Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra sistemelor de sănătate europene, iar efectele se simt în continuare. În Norvegia, 81% dintre pacienții care aveau nevoie de o operație de cataractă au așteptat mai mult de trei luni între evaluarea specialistului și intervenție, iar în Finlanda, acest procent se ridică la 71%. Situația este similară în Marea Britanie și Portugalia, unde 58% dintre pacienți au depășit pragul de trei luni, iar în Spania, 53% dintre pacienți se confruntă cu întârzieri.

În contrast, Polonia, Ungaria, Suedia și Italia au raportat niveluri semnificativ mai reduse ale timpilor de așteptare. Aceste discrepanțe între țări sugerează că eficiența sistemului de sănătate poate varia considerabil în funcție de resursele disponibile și de managementul eficient al acestora.

Una dintre cele mai îngrijorătoare statistici se referă la operațiile de protezare a șoldului, care au cele mai lungi liste de așteptare. În Slovenia, timpul median de așteptare a ajuns la 667 de zile în 2024, echivalentul a aproape doi ani. Polonia urmează cu 343 de zile, Ungaria cu 209 zile, iar Regatul Unit cu 174 de zile. Aceste date mediane sugerează că jumătate dintre pacienți au așteptat chiar mai mult decât aceste intervale, ceea ce ridică semne de întrebare asupra eficienței sistemului de sănătate.

Potrivit OECD, listele de așteptare apar ca urmare a cererii de servicii medicale care depășește capacitatea sistemului de sănătate. Specialiștii identifică mai multe cauze pentru această problemă, inclusiv deficitul de personal medical, investițiile insuficiente, îmbătrânirea populației și creșterea cererii generate de noile tehnologii și tratamente disponibile. Expertul Luigi Siciliani, de la Universitatea York, subliniază că timpii de așteptare pentru serviciile medicale non-urgente au devenit o problemă de politică publică crucială în multe sisteme de sănătate europene.

Raportul OECD atrage atenția asupra impactului direct al întârzierilor asupra sănătății pacienților. Amânarea tratamentelor poate duce la prelungirea durerilor și dizabilităților, ceea ce poate afecta rezultatele medicale post-intervenție. În plus, datele Eurostat indică faptul că timpul de așteptare reprezintă una dintre principalele cauze pentru care europenii nu primesc la timp îngrijirile medicale necesare.

Această situație subliniază necesitatea urgentă de reforme în sistemele de sănătate din întreaga Europă pentru a asigura accesul rapid și eficient la îngrijire medicală.