SUA discută desfășurarea de arme nucleare în Europa

Statele Unite discută posibilitatea desfășurării de arme nucleare în state membre NATO suplimentare din Europa, a relatat marți Financial Times.

Oficiali americani și-au exprimat disponibilitatea pentru extinderea desfășurărilor dincolo de cele șase țări care găzduiesc în prezent aeronave capabile să transporte arme nucleare, a scris publicația, citând trei persoane informate asupra discuțiilor. Măsura ar presupune ca mai multe țări să găzduiască așa-numitele aeronave americane cu dublă capacitate (Dual-Capable Aircraft – DCA), care pot fi utilizate pentru lansarea de lovituri nucleare, a precizat ziarul. Totuși, Financial Times subliniază că un acord privind extinderea găzduirii armelor nucleare americane nu este iminent.

Țări de pe flancul estic al NATO, inclusiv Polonia și unele state baltice, și-au exprimat interesul de a găzdui eventuale baze pentru aeronave DCA, potrivit articolului, care adaugă că discuțiile continuă în cadrul NATO, transmite Reuters. Sursa citată nu a putut verifica imediat informațiile din raport. Casa Albă, Departamentul Apărării al SUA și NATO nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Elbridge Colby, responsabil pentru politica Pentagonului, a declarat anterior în mod public că Statele Unite vor continua să folosească arsenalul lor nuclear pentru a proteja membrii NATO, chiar dacă aliații europeni vor prelua rolul principal în ceea ce privește forțele convenționale.

La solicitarea Gândul, generalul (r) Ștefan Dănilă – fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Române în perioada 1 ianuarie 2011 – 1 ianuarie 2015 – a comentat "ambițiile nucleare” ale Poloniei. În același timp, generalul a explicat de ce România nu se poate compara cu Polonia și a scos în evidență punctele principale din acest scenariu. „Să ne comparăm cu polonezii începe să devină mult prea mult. E bine să ne raportăm, să vedem ce fac polonezii, dar nu putem să facem similitudini între Polonia și România.

Polonia este o țară cu o capacitate mai mare economic, cu o capacitate mai mare demografică – are de două ori populația României. Polonia are și o capacitate militară care o poziționează, acum, printre cele mai puternice state din Europa din punct de vedere militar, al echipamentelor pe care le are. Nu știm exact care este capacitatea reală a armatei poloneze, dar aș înclina să spun că este printre cele mai pregătite și mai bine dotate armate din Europa.

Este următorul pas (n.red. – ambiția nucleară a Poloniei) pe care și-l propun polonezii, ținând cont că, la granița Poloniei, au venit în Belarus arme nucleare ale Federației Ruse. Polonia poate să solicite – și eu cred că demersul în sensul acesta este, nu pentru a avea propriile arme nucleare neapărat – găzduirea de arme nucleare ale statelor care dețin deja armament nuclear, în primul rând din Statele Unite. Declarația vine de la președintele Poloniei și aș înclina să cred că este pe ideea ca Polonia să găzduiască armament nuclear pre-poziționat de Statele Unite.

Până să ajungi să fabrici arme nucleare este mult mai ușor să ai poziționarea armelor nucleare deja existente, ale Statelor Unite. Să nu uităm că SUA au poziționate arme nucleare în Germania. Dacă Polonia spune că ar putea să găzduiască, la rândul ei, arme nucleare, se iese din acordul NATO-Rusia. Vorbim despre ieșirea din acel consiliu NATO-Rusia, cu regulile stabilite atunci, în 1997”, a explicat generalul (r) Ștefan Dănilă, pentru sursa citată.

Oficialii americani au dat de înțeles că sunt deschiși la desfășurări suplimentare dincolo de cele șase țări existente care găzduiesc bombardiere cu capacitate nucleară. Aceste informații au fost obținute de Financial Times de la trei persoane informate despre discuțiile aflate în desfășurare.

Discuțiile sunt extrem de confidențiale și este posibil să nu conducă la nicio modificare a actualelor acorduri de partajare nucleară ale NATO. Aceste discuții au loc pe fondul îngrijorărilor din Europa privind posibila retragere a trupelor americane și a armamentului critic de către Donald Trump. O astfel de extindere ar permite mai multor țări să găzduiască aeronave americane cu dublă capacitate, capabile să lanseze atacuri nucleare strategice.

Două surse au afirmat că această deschidere urmărește să arate angajamentul Statelor Unite față de menținerea umbrelei nucleare asupra aliaților NATO. Acest lucru are loc chiar și în contextul în care aliații sunt presați să își asume o parte mai mare din povara apărării convenționale colective.

Cele mai interesate state, apropiate de granița cu Rusia, sunt țările de pe flancul estic al NATO, inclusiv Polonia și unele state baltice, care au manifestat interes pentru găzduirea acestor capacități. Discuțiile se desfășoară prin canalele oficiale ale NATO, iar statele apropiate de granițele Rusiei sunt cele mai interesate. Invazia Rusiei în Ucraina și retorica nucleară a lui Vladimir Putin au crescut interesul pentru aceste opțiuni de găzduire.

O altă sursă a precizat că un acord formal pentru extinderea programului nu este considerat iminent în acest moment. Programul NATO de partajare nucleară include în prezent șase state europene aliate ale Statelor Unite în acest mecanism. Aceste state sunt Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos, Turcia și Regatul Unit, care pot găzdui capabilități nucleare americane. Armele rămân în permanență sub controlul Statelor Unite, care păstrează autoritatea exclusivă privind utilizarea lor operațională. Programul a fost creat în perioada Războiului Rece și rămâne un element central al strategiei de descurajare NATO.

NATO afirmă că acest mecanism permite statelor fără arme nucleare să participe la planificarea nucleară a alianței. Statele Unite analizează posibilitatea desfășurării de arme nucleare în alte state europene membre ale NATO, într-o măsură menită să asigure aliații că reducerea sprijinului militar convențional nu slăbește garanțiile de securitate, relatează Financial Times.

Oficialii americani și-au exprimat disponibilitatea de a efectua desfășurări suplimentare în afara celor șase țări care găzduiesc deja bombardiere cu capacitate nucleară, au declarat pentru Financial Times trei persoane la curent cu discuțiile. Discuțiile, care sunt extrem de confidențiale și s-ar putea să nu conducă la nicio modificare a acordurilor privind partajarea capacităților nucleare, au loc pe fondul îngrijorării generalizate din Europa cu privire la măsurile luate de președintele american Donald Trump de a retrage trupele americane și sistemele de armament esențiale de pe continent.

O astfel de măsură ar putea permite unui număr mai mare de țări să găzduiască așa-numitele aeronave americane cu dublă capacitate (DCA), capabile să lanseze atacuri nucleare. Două dintre surse au afirmat că disponibilitatea de a discuta o extindere a acestei politici a avut scopul de a demonstra angajamentul Statelor Unite de a asigura o umbrelă nucleară, chiar și în contextul în care aliații NATO sunt îndemnați să își asume o parte mai mare din povara apărării convenționale.

Sursele menționate au precizat că țările de pe flancul estic al NATO, printre care Polonia și unele state baltice, erau interesate de posibilitatea de a găzdui baze ale DCA. Oficialii polonezi și-au exprimat în mod public, în special, dorința de a găzdui arme nucleare. Fostul președinte Andrzej Duda a solicitat Statelor Unite să extindă inițiativa DCA pe teritoriul Poloniei, iar Varșovia s-a alăturat în acest an unei noi inițiative franceze menite să exploreze, pentru prima dată, posibilitatea de a transfera temporar o parte din forța sa de descurajare nucleară către țări aliate din Europa.

Discuțiile erau în curs pe canalele NATO, a declarat o sursă familiarizată cu aceste convorbiri, adăugând că aliații aflați cel mai aproape de granițele Rusiei au manifestat cel mai mare interes. Invazia Rusiei în Ucraina și declarațiile repetate ale președintelui Vladimir Putin cu privire la capacitățile nucleare ale Kremlinului au stimulat interesul unor aliați de a găzdui DCA, au adăugat aceștia.

O a doua persoană la curent cu discuțiile a declarat că nu se preconizează încheierea în curând a unui acord privind extinderea programului american de găzduire a armelor nucleare. Programul NATO de partajare a armelor nucleare include aliați — în prezent Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos, Turcia și Regatul Unit — care au primit aprobarea de a găzdui rachete DCA americane și bombe nucleare „dislocate în avanposturi”. Acestea se află sub protecția Statelor Unite, Washingtonul păstrându-și autoritatea exclusivă asupra utilizării lor.

Elaborat în perioada Războiului Rece, NATO afirmă că acest acord „oferă aliaților non-nucleari ai NATO o platformă pentru a contribui la definirea politicii și planificării nucleare a Alianței, ca mijloc de a-și garanta securitatea fără a achiziționa arme nucleare”. Armele nucleare americane dislocate în statele europene sunt depozitate și păzite de trupele americane. Grupurile aeriene ale țărilor aliate, echipate cu avioane de vânătoare F-35, F-15 și Tornado, sunt antrenate să participe la exerciții și misiuni menite să demonstreze puterea militară și, în cele din urmă, să lanseze bombele atunci când primesc autorizația din partea Statelor Unite.

Măsurile recente luate de administrația Trump de a anula desfășurarea planificată a unor sisteme de armament cheie în Europa și de a anunța retragerea trupelor, ca parte a unei strategii de redirecționare a mai multor resurse militare către Asia și alte regiuni, au surprins unii aliați NATO. Aceștia se tem că acest lucru va crea lacune în sistemul de apărare al continentului și în capacitatea acestuia de a descuraja sau respinge orice atac.

Deși aliații europeni s-au angajat să-și majoreze drastic cheltuielile de apărare și investițiile în capacitățile militare convenționale esențiale de care beneficiază în prezent din partea SUA, umbrela nucleară este considerată de neînlocuit. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat, în urma unei reuniuni a miniștrilor de externe ai Alianței care a avut loc luna trecută, că există o „înțelegere comună potrivit căreia, deși SUA își vor concentra eforturile mai mult asupra altor teatre de operațiuni... capacitatea generală de descurajare și apărare în Europa trebuie să rămână neschimbată”.

„Vreau să fiu foarte clar...

Dacă cineva ar fi atât de nesăbuit încât să ne atace, răspunsul ar fi devastator”, a declarat Rutte.